Prima pagină » Știri politice » GABRIEL OPREA, reales în funcția de președinte al UNPR

GABRIEL OPREA, reales în funcția de președinte al UNPR

GABRIEL OPREA, reales în funcția de președinte al UNPR
Fostul vicepremier Gabriel Oprea a fost reales, în cadrul Conferinței Naționale Extraordinare a partidului de miercuri, în funcția de președinte al UNPR, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii. Oprea este cercetat în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină.

Cu acest prilej, Gabriel Oprea le-a mulțumit colegilor de partid și a transmis, miercuri pe Facebook, mesajul „UNPR merge înainte!”.

În cadrul evenimentul a fost aleasă și conducerea UNPR, potrivit unul comunicat de presă al formațiunii.

„Uniunea Națională pentru Progresul României s-a reunit miercuri, 12 decembrie 2018, în Conferință Națională Extraordinară. Pe ordinea de zi a Conferinței s-au aflat Raportul de activitate al președintelui și BPPN pentru perioada 04.04.2017-30.11.2018, statutul UNPR, alegerea președintelui partidului, precum și a președintelui executiv, secretarului general, președintelui Consiliului Național și vicepreședinților. În cadrul Conferinței Naționale s-a dezbătut și s-a aprobat strategia partidului pentru alegerile europarlamentare”, precizează sursa citată.

Ion Răducanu a fost desemnat președinte executiv, iar Nuțu Fonta a fost reconfirmat secretar general.

„Președintele fondator Gabriel Oprea a fost ales președinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României. Ion Răducanu a fost desemnat prin vot președinte executiv, iar Nuțu Fonta a fost reconfirmat în funcția de secretar general. În funcția de președinte al Consiliului Național a fost ales Eugen Chebac. Vicepreședinții partidului, aleși în cadrul Conferinței Naționale Extraordinare, sunt: Gheorghe Emacu, Iulian Popescu, Titu Bojin, Luminița Adam, Mărioara Nistor, Gheorghe Bică, Mircea Manolache, George Lipoveanu, Alin Berbecaru, Ion Șerban, Daniel Manolache, Ioan Cheudan, Ionuț Badea, Avram Cătănici, Daniela Popa, Murgu Neagu, Ioan Babuș, Constantin Tomescu, Constantin Popa. Trezorierul UNPR este Liviu Goncea, iar Luminița Adam și Valeriu Pricină sunt purtătorii de cuvânt ai partidului”, adaugă sursa citată.

Totodată, UNPR a ales și președinții departamentelor partidului.

„În prezent, UNPR are 26 de primari, 76 viceprimari, 16 consilieri județeni, 1 consilier general, 15 consilieri în sectoarele Capitalei și 1203 consilieri locali în teritoriu. Gabriel Oprea, președintele ales al UNPR, le-a transmis celor prezenți un mesaj de unitate și a subliniat principalele obiective ale partidului pentru perioada următoare, începând cu participarea la alegerile europarlamentare și atingerea tuturor țintelor propuse”, arată comunicatul de presă.

„În vara anului 2015, ajunsesem la cea mai înaltă cotă de încredere, de 32%, iar UNPR, partidul pe care l-am fondat, avea peste 10 procente în sondaje. Acest avânt politic a deranjat și știm cu toții ce a urmat. Mi s-au construit dosare politice pentru ca eu și UNPR să fim înlăturați. Dar, adevărul învinge întotdeauna. Suntem puternici, suntem uniți și mergem înainte cu încredere. Urmează alegerile europarlamentare, vom susține la președinție cel mai bun candidat pentru a conduce România, ne pregătim pentru alegerile locale și pentru a intra în Parlament. Suntem pregătiți să mergem singuri în alegeri, dar partidul este angrenat și în negocieri politice pe zona de stânga si centru-stânga, pentru a veni cu formula optimă. România are nevoie de unitate, de solidaritate, de un stat care își respectă și își sprijină cetățenii, de stabilitate politică și economică. Mai ales în această perioadă, când contextul politic este instabil, iar societatea românească divizată, UNPR reprezintă calea echilibrului și a responsabilității”, a declarat președintele UNPR, Gabriel Oprea, conform sursei citate.

Gabriel OPREA, trimis în judecată în dosarul GIGINĂ

Oprea a fost trimis în judecată, la începutul lunii mai, în dosarul în care este cercetat pentru moartea polițistului Bogdan Gigină. Alături de el a fost trimis și administratorul firmei care executa lucrările, precum și societatea.

Judecătorii instanței supreme urmează să stabilească primul termen în dosar.

Anterior, judecătorii decis ca ancheta să fie finalizată până la data de 1 mai. Hotărârea a fost luată după ce părinții lui Bogdan Gigină, polițistul mort într-un accident în timp ce făcea parte din coloana oficială a fostului ministru Gabriel Oprea, au cerut urgentarea anchetei.

În această cauză procurorii îl acuză pe Gabriel Oprea de ucidere din culpă.

„Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină Bogdan-Cosmin) și un echipaj format dintr-un ofițer și un agent de poliție aflați într-un autoturism de poliție rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Oprea Gabriel. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa situată în cartierul Cotroceni”, susțin procurorii.

 Potrivit DNA, din probele de la dosar ar rezulta indicii că „încălcând dispozițiile legale care reglementează însoțirea demnitarilor, ministrul de interne Oprea Gabriel a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoțire cu echipaje de poliție rutieră cu titlu permanent, ca aceste echipaje să fie formate atât dintr-un autoturism de poliție rutieră (un agent și un ofițer de poliție rutieră), cât și dintr-o motocicletă a poliției rutiere”.

După anunțul depunerii cererii de urgentare a dosarului, DNA a motivat durata lungă a anchetei, menționând că unele acte au fost declasificate parțial în decembrie 2017, iar altele în 2018.

În dosar va fi judecat Petre Mazilu, administratorul societății care executa pe suprafața carosabilă o lucrare la instalația subterană de gaze naturale, precum și persoana juridică General MPM Impex S.R.L. Procurorii spun că respectiv modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil este imputabilă firmei și administratorului.

„Concret, a rezultat că semnele de circulație nu erau reflectorizante și că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulație trebuiau să fie reflectorizante, iar semnalizarea lucrărilor trebuia să înceapă cu 240 de metri înainte de locul acestora”, explica DNA.

Cercetarea în acest caz a început în urmă cu mai bine de doi ani.

Autor

Citește și