Gafele politicienilor în 2017. Greșelile gramaticale și afirmațiile neinspirate care le-au adus cele mai multe critici

De departe, în fruntea clasamentului se află ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a vrut să se identifice cu … oaia.

Totul a început în 30 mai, când Petre Daea a susținut că actualul brand de țară, frunza, ar putea fi schimbat cu oaia, aceasta din urmă fiind „o statuie vie”.

„Lângă oaie găsești o frunză, lângă frunză nu poți să găsești o oaie”, și-a explicat propunerea ministrul Agriculturii.

Ulterior, afirmațiile legate de ovine au continuat:

„Oaia a unit generații, oaia a descoperit muntele și a populat muntele. Oaia a dat mâncare și ne-a îmbrăcat, oaia a dezvoltat industria lânii, oaia a creat localități, a generat comune și frumoase comune, uitați-vă în Sibiu, oaia a sudat generațiile, tata cu fiul, bunicul cu nepotul. Mărginimea Sibiului este construită din lâna oii, din brânza oii, din mielul oii. Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”, a spus Daea

„Știți de ce merge oaia cu capul în jos? Îi este rușine de televiziuni, de ce vorbesc despre ea. Se jenează. Ar trebui să stopăm discuțiile despre această specie extrem de importantă pentru țară, necesară și foarte foarte valoroasă pentru cei care se ocupă cu asemenea activitate”, a declarat, cu altă ocazie, demnitarul.

Și ca să fie sigur că va rămâne în istorie cu afinitățile pe care le are pentru ovine, Petre Daea, prin instituția pe care o conduce, a lansat, în octombrie 2017, campania „Alege oaia!”.

Educația, sub conducerea ministrului „genunche”

Un alt ministru al cabinetului Tudose care s-a făcut remarcat prin afirmații nefericite este Liviu Pop. Deși se află în fruntea Ministerului Educației, sunt situații în care pare că acesta nu face cinste școlii românești.

Prima gafă făcută de Pop a fost chiar la preluarea mandatului, când a afirmat: „Mărturisesc că propunerea m-a onorat dar, în același timp, m-a responsabilizat pentru că, dacă memoria nu mă înșală, este pentru prima dată în sistemul de învățământ din România când ministerul poate fi condus de un cadru didactic din învățământul preuniversitar”. Demnitarul a uitat, astfel, că a mai fost în fruntea instituției și în 2012, când a asigurat interimatul la Educație în guvernul condus la aceea vreme de Victor Ponta.

După acest moment, declarațiile neinspirate s-au succedat și au fost presărate și cu greșeli gramaticale, cum ar fi: „programele trebuiesc”, „planurile cadru (…) va fi modificat” sau „va fi modificat și planul și programul”.

„Fiecare copil merită un viitor, un viitor mai bun decât cel prezent”, este una dintre afirmațiile cel puțin nepotrivite ale lui Pop.

„Educația e gratuită conform Constituției. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plătește nimic”, a declarat Pop.

„Mi s-au adus nenumărate reproșuri în ultimele luni de când am preluat conducerea acestui minister, multe dintre ele de ordin personal, cum scriu, cum mă exprim. Nu voi încerca să mă disculp. În viață, ca și în politică, există greșeli și există erori. Este esențial însă faptul că greșelile se pot corecta, erorile nu”, este o altă afirmație care nu l-a onorat pe ministrul Educației.

Mai mult, sub conducerea sa, Târgoviște a devenit județ.

„O echipă a Corpului de Control a Ministerului Educației Naționale a efectuat vineri, 7 iulie, verificări la Centrul de Evaluare constituit la Liceul Teoretic „Benjamin Franklin” din Capitală (sectorul 3). În acest centru au fost anulate lucrările a doi candidați care au susținut examenul de Bacalaureat, în sesiunea iunie-iulie 2017, în județul Târgoviște”, se arăta într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de către reprezentanții Ministerului Educației Naționale.

Câteva minute mai târziu, eroarea a fost corectată și pusă pe seama „unor probleme tehnice care au generat o serie de erori de livrare”.

Întrebare de baraj: „Care este forma corectă: pronume sau prenume?”

Spre finalul anului 2017, un alt ministru a gafat în cadrul unei declarații de presă. Este vorba despre șefa de la Interne, Carmen Dan, care a folosit greșit termenul de „pronume” în loc de „prenume”

„Vreți să vă dau eu, acum, nume și pronume și toate cele?”, a spus Carmen Dan.

Ulterior, ministrul de Interne a scris pe Facebook că nu-și cere scuze pentru că a pronunțat greșit o literă.

„Nu-mi cer scuze pentru că am pronunțat greșit o literă! Sunt om, nu sunt mașină!”, a justificat aceasta greșeala.

În 2017, oul a „văduvit” bugetul de stat

Un alt personaj politic care a stârnit controverse prin afirmațiile sale este deputatul Varujan Vosganian. El a scris, pe Facebook, că „fiecare ou mâncat de la găina din curte «văduvește» bugetul de cincizeci de bani”, făcând referire la autoconsumul din gospodăriile mici.

„Să presupunem că folosim, în demonstrația noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparține unei ferme, cealaltă unui coteț. Oul fermierului va lua calea pieței și va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puțin). Oul gospodarului va trece direct din coteț în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit și pe dividende, impozit pe salarii și contribuții la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile și profiturile obținute din producția fermierului, din prestațiile angrosistului și din serviciile supermarketurilor reintră în circuit și generează iarăși impozite și taxe. În schimb, oul din coteț, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban”, a explicat Vosganian.

Astfel, el subliniază că „brazdele, cotețele, grădinile, stânele și atelierele din fundul curții produc produs intern brut, dar nu produc și impozite”.

„Producția din gospodăriile populației ajunge la peste 20% din PIB, fără să producă niciun leu impozit la stat. Doar ceva neglijabil, prin piețele țărănești. Locuitorii din Danemarca, Franța și din alte țări care ajung la venituri bugetare în jur de 45% din PIB nu au găini în curte și nici nu amestecă în ceaun roșiile pentru bulion ori prunele pentru magiun. Faptul că avem o atât de puternică înclinație spre autoconsum, și nu doar în ce privește alimentele, ne costă în fiecare an venituri bugetare de multe miliarde de lei”, conchide sursa citată.

Numărul „i”-urilor, o veșnică problemă pentru politicieni

Pe parcursul lui 2017, au fost și alți politicieni care s-au grăbit să vorbească fără a cântări cu atenție cuvintele pe care le rostesc.

Un astfel de exemplu este ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, care, întrebat ce îl recomadă pentru acest post a răspuns: „Am fost întrebat ce mă califica. Mă califică faptul că sunt calificat în acest domeniu”.

Și ministrul Sănătății, Florian Bodog, a dat dovadă că cel mai bine ar fi să lase un specialist în comunicare să se ocupe de pagina sa de Facebook.

În septembrie 2017, într-o postare pe pagina sa de socializare a scris substantivul „copii” într-o situație în care cuvântul trebuia scris cu trei de „i”. În cadrul aceleiași postări, ministrul a redactat greșit și numele președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, el scriind „Junker”.

După puțin timp, însă, Bodog a corectat greșelile de redactare.