GALERIE FOTO Președintele Klaus Iohannis, în vizită la Cantacuzino. Mesajul pentru angajați: „Institutul trebuie salvat, este exclus să fie desființat”

Klaus Iohannis a părăsit Institutul Cantacuzino la aproape o oră și jumătate de la sosire, după ce a discutat cu conducerea și cu angajații care protestează.

„Soarta Institutului Cantacuzino mă preocupă. M-am documentat prima dată, am solicitat materiale informative și am decis să fac personal o vizită aici. Am vrut în primul rând să vorbes cu oamenii de aici, și cu conducerea, și cu salariații. Am vrut să văd cum arată institutul, să știu cum funcționează și să înțeleg care sunt problemele institutului. Este o situație complicată, care s-a creat în ani. După părerea mea, Institutul trebuie salvat și trebuie să funcționeze în continuare. Cum va funcționa, vom vedea, sunt hotărât să pun această problemă peste tot unde cred că se pot găsi soluții„, a spus Klaus Iohannis.

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

Iohannis a spus că a discutat și cu prim ministrul Victor Ponta. „Simpla mutare a institutului de la un minister la altul nu poate să rezolve problema. E nevoie de o decizie politică, trebuie să știm ce vrem cu institutul. Am discutat cu premierul și urmează să cer lămuriri suplimentare. Nu cred că e nevoie de noi comisii. Am aflat de la conducere că există o comisie interministerială, care s-a înființat acum 3-4 luni și nu s-a întrunit niciodată”, a mai spus Iohannis.

„Dacă ajung la concluzia că e o problemă de interes național, nu voi ezita să pun problema pe masa CSAT-ului„, a adăugat Iohannis.

Directorul demisionar al Institutului Cantacuzino, Adrian Onu, a declarat miercuri, după vizita președintelui, că acesta a promis că se va implica în găsirea unei soluții pentru institut, arătând că instituția are datorii de aproape 30 milioane lei, iar datoriile la furnizori blochează activitatea, conform Mediafax.

Adrian Onu a arătat că președintele Klaus Iohannis a venit la Institutul Cantacuzino pentru a transmite un mesaj clar de susținere și a vrut să vadă care este situația acestei instituții și să discute cu oamenii.

„Se va implica în găsirea unei soluții, care să fie pe termen lung și să fie mai independentă de fluctuațiile politice”, a precizat Onu.

Întrebat despre situația Institutului Cantacuzino, Adrian Onu a precizat că, în acest moment, sunt datorii mari, de aproape 30 de milioane de lei. El a adăugat că, având datorii la furnizori, conturile sunt blocate, iar bună parte din sumele obținute din activitatea desfășurată se duce direct la creditori.

Onu a vorbit și despre auditul privind ștergerea datoriilor Institutului Cantacuzino, arătând că aceste este în curs.

„Dincolo de ștergerea datoriilor la bugetul de stat, s-au gândit și alte soluții, precum un împrumut de urgență care să acopere datoriile la furnizori, pentru că datoriile la furnizori sunt cele care blochează activitatea”, a mai spus directorul demisionar al Institutului Cantacuzino.

La scurt timp după ce a intrat în Institutul Cantacuzino, președintele Klaus Iohannis a ieșit printr-o laterală a clădirii pentru a discuta cu angajații care protestau în curtea instituției. 

„Mulțumesc că m-ați așteptat. Am vrut să vin personal pentru că am văzut că situația nu se rezolvă și am venit să vorbesc cu conducerea pentru a găsi soluții. Este inadmisibil sau exclus să dispară Institutul Cantacuzino”, le-a spus Iohannis angajaților care se aflau în curte și care l-au aplaudat.

Aceștia i-au spus președintelui că vizita sa îi face să nu își piardă speranța și s-au plâns că nu și-au primit salariile și că specialiștii pleacă în străinătate. 

Șeful statului a vizitat centrul de producere a vaccinului gripal, laboratorul microbiologie moleculară și laboratorul infecții nosocomiale și rezistență la antibiotice, laboratorul de infecții transmise prin vectori, laboratorul zoonoze și laboratorul infecții respiratorii virale, precum și muzeul Institutului Cantacuzino.

Klaus Iohannis a avut discuții cu membrii conducerii Institutului Cantacuzino.

Angajații Institutului Cantacuzino au protestat de mai multe ori față de situația în care se află instituția, cerând inclusiv susținerea și implicarea președintelui Klaus Iohannis, pentru împiedicarea desființării institutului.

Oamenii au protestat pașnic, pe trotuar, de-a lungul sediului institutului, fluturând stegulețe naționale și afișând pancarte cu mesaje precum: „Sunt româncă și protejez ce-i al țării mele”, „Milioane de ani de viață și milioane de ani de sănătate, utilizând produsele Institutului Cantacuzino”, „Performanța răsplătită cu ignoranță. Nu suntem de acord”, „Nu desființării Institutului Cantacuzino”, „Românii au mai demonstra-o: Uniți salvăm”, „Apărăm valorile și tradiția. Uniți salvăm Institutul Cantacuzino”.

„Vorbim despre România lucrului bine făcut și despre un institut care: a salvat milioane de vieți, își păstrează importanța în sănătatea publică (în prevenirea și combaterea bolilor infecțioase în cadrul programelor de sănătate publică), este implicat în învățământul medical de înaltă calitate (studenți și medici), este un important centru de diagnostic microbiologic, este una dintre cele mai importante structuri de intervenție în caz de epidemii și atacuri bio-teroriste, de o mare importanță pentru siguranța națională, are un rol esențial în blocarea creșterii prețurilor pentru vaccinuri”, se arată în petiția transmisă președintelui Klaus Iohannis, semnată de angajați ai Institutului Cantacuzino.

Totodată, în petiție se amintea de activitatea și rolul institutului: „Cu peste 90 de ani de activitate, Institutul Cantacuzino poate fi considerat simbolul cercetării medicale românești. Aici s-au preparat seruri și vaccinuri pentru combaterea bolilor contagioase (holeră, tuberculoză, poliomielită, tuse convulsivă etc.). Prin tradiție, încă de la înființarea institutului de către profesorul Cantacuzino și prin decret regal (semnat în 1921 de către Regele Ferdinand I), institutul a avut patru roluri esențiale în medicina românească: diagnostic (și intervenție în sănătatea publică), producție, cercetare și învățământ”.

La începutul lunii martie, directorul Adrian Onu a demisionat, motivând că nu a fost ajutat de autorități ca să „pună institutul pe linia de plutire”.

Comisia de sănătate din Camera Deputaților a analizat, pe 17 martie marți, situația Institutului Cantacuzino.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății Alin Țucmeanu a declarat că dorește găsirea unei soluții „fără să ne mințim”, arătând că Institutul Cantacuzino este într-o situație gravă, având datorii importante și conturile blocate. Țucmeanu a precizat că problemele Institutului Cantacuzino ar trebui să fie discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru că institutul este o marcă a României.

Institutul Cantacuzino a intrat într-un proces de auditare și, dacă în urma acestui raport, Consiliul Concurenței își dă avizul, Ministerul Finanțelor Publice nu are nicio reținere pentru ștergerea tuturor datoriilor, a spus secretarul de stat din MFP Attila Gyorgy.

Premierul Victor Ponta declara, în 16 martie, că Guvernul caută soluții pentru situația de la Institutul Cantacuzino, dar nu poate aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi considerat ajutor de stat.

În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ștergerea datoriilor către ANAF și denumirea activității de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.
În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educației, din cea a Ministerului Sănătății.

Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciați producători de imunologice din lume, și-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenția Națională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizația de punere pe piață a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricație. În aceste condiții, unele programe naționale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autoritățile au fost obligate să importe vaccin.

Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentrații scăzute a tulpinei B, linia de producție a fiolelor fiind ulterior închisă.

În 2013 producția a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârșitul anului, ANM a anunțat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piață, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenția Medicamentului din Franța, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unități per mililitru de endotoxine, față de sub 100 pentru un produs conform.

În acest context, producția de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populației se face numai cu vaccin din import.