Gândurile lui Cristoiu: Acest guvern nu a făcut ce-a promis. Unde duce RĂZBOIUL camarilelor și ORGOLIUL liderilor?

„Acest guvern, această majoritate zdrobitoare, nu a făcut ce-a promis, nu în programul de guvernare, pentru că a primit un vot pentru a face, nu știu, lucruri fundamentale pentru România, de a schimba chiar Constituția (…) Când ai 40% poți să muți România la Polul Nord. Asta este cea mai mare enigmă, că deja ei și-au terminat suflul, repet nu există, nici în Europa, nu există un partid care să câștige atât de clar. În momentul în care câștigi atât de clar ești obligat de vot, că de aia ai obținut un vot…”, spune jurnalistul și analistul Ion Cristoiu.

Jurnalistul vorbește despre politica bătută pe loc a PSD, preferată în schimbul asumării, dar și despre coabitare și războiul camarilelor.

„Klaus Iohannis are, de regulă, din camarilă, șefii instituțiilor de forță pe care îi alintă, îi ține, și dincolo sunt de la Parlament în diferite instituții. Deci, întotdeauna a fost, dar în coabitare este o și mai mare problemă, ivită din caracterul schizofrenic al Constituției noastre”.

„O să vedeți, or să apară unele informații, sigur or să apară documente, că la sfârșitul săptămânii, pe acolo, când se duce domnul președinte la schi, am înțeles că se fac și grătare, e o știre… Le face președintele, dar grătarele face și SPP-ul. Până la urmă SPP-ul a fost la noi un fel de gardă pretoriană, ca să mă refer la împărații romani, a președintelui”.

Ion Cristoiu afăcut referire la necesitatea schimbării Constituției, Codul Penal din vremea lui Ceaușescu comparat cu cel de azi,despre mișcările de pe tabla de șah a politicii românești și cum putem asista la „guvernul meu”, dorit de Klaus Iohannis.

„Constituția ar mai trebui modificată, și ar trebui să ducem o campanie, și în sensul de a da posibilitatea mult mai ușor alegerilor anticipate. Nu se poate, o altă schizofrenie a fost asta cu alegerile. Suntem țara, cred că din lume, unde e cel mai greu de convocat anticipate”

„Și PNL și PSD vor câștiga suflu sau vor pierde suflu, în raport cu prezidențialele, celelalte partide va fi examenul cum e la computer…”, mai spune despre europarlamentare.

Redăm integral interviul cu Ion Cristoiu:

Monica Mihai: Mai sunt patru luni până la europarlamentare, un test important având în vedere că scrutinul din luna mai este oglinda la ceea ce așteptăm de la prezidențialele din iarnă, iar în acest context se pune fireasca întrebare: cine și ce a făcut în acest mandat. Dacă privim în țara, PSD a promis mult și a făcut cât a făcut. Nu avem încă un fond suveran de investiții, nu avem o lege a lobby-ului, autostrăzile au rămas acolo unde le-am construit în ultimii treizeci de ani, adică pe hârtie, iar Liviu Dragnea spune că se vor transforma în realitate doar dacă vor fi declarate obiective de interes strategic. Românii au însă salarii și pensii mai mari. De cealaltă parte, opoziția a fost considerată în și ultimii doi ani prea slabă să facă față, iar partidele nou apărute încă nu au trecut testul electoral. Domnule Ion Cristoiu, de ce nu au făcut ce au promis?

Ion Cristoiu: Asta e o întrebare care se pune mereu în post-decembrism. În cazul PSD, e și mai gravă această disproporție pentru că este primul partid politic post-decembrist care obține un scor devastator, în condițiile unei opoziții foarte slabe și care, acum, la doi ani, și-a pierdut, cred că își pierde, și majoritatea în Parlament și principala diferență, prăpastie, între ce au promis și ce au făcut nu e în programul de guvernare, este în votul pe care l-au obținut. Ei au obținut un vot zdrobitor, tocmai pentru a schimba lucruri fundamentale în structura statului de drept, inclusiv Constituția.

„În post-decembrism, chiar și când președintele a fost de aceeași culoare politică, între cele două Palate s-au făcut un soi de camarile.”

Monica Mihai: E un scor istoric de 45% pe care l-au obținut.

Ion Cristoiu: În post-decembrism la noi au fost două mari probleme, probleme care au stat în calea rezolvării unor chestiuni de structură ale statului român. Au fost fie guverne minoritare, interesant că în `92-`96 guvernul PDSR a fost minoritar, deci guvernul de atunci, Văcăroiu, a fost obligat să facă alianțe cu așa-zisul „patrulater roșu”, cu PRM și cu alte partide de stânga, tot PSD, între 2000 și 2004 a fost tot minoritar, tot așa, a fost obligat să facă … Un guvern minoritar și care depinde de alianțe în Parlament nu poate să facă mare lucru pentru că nu are majoritate zdrobitoare. Sau guverne de coaliție. E pentru prima dată după decembrie 2016 când avem un guvern care are o majoritate zdrobitoare. Acest guvern, această majoritate zdrobitoare, nu a făcut ce-a promis, nu în programul de guvernare, pentru că a primit un vot pentru a face, nu știu, lucruri fundamentale pentru România, de a schimba chiar Constituția. Asta e faptul că n-au făcut.

Monica Mihai: Și asta deși au avut oameni în funcții cheie.

Ion Cristoiu: Nu, este impropriu spus. Oameni în funcții cheie înseamnă, însemna până la decembrie 2016, că un partid când vine punea în puncte cheie oamenii săi de partid. De data aceasta în punctele cheie sunt puse nepoate, amante, ibovnice, deci nu, e un fel de…

Monica Mihai: Nu oameni competenți.

Ion Cristoiu: Da, adică sunt de-ai PSD-iștilor, dar sunt nepoata baronului cutare, fina baronului, sau fiul, și de asta nu a mers.

Monica Mihai: Există câțiva oameni recunoscuți de-o parte sau de cealaltă, poate oameni ai președintelui Iohannis în funcții importante, oameni ai PSD? Așa-zisele camarile?

Ion Cristoiu: În post-decembrism, indiferent, chiar și când președintele a fost de aceeași culoare politică, a fost Iliescu cu PDSR-ul sau Emil Constantinescu cu CDR-ul, chiar și atunci între cele două palate s-au făcut un soi de camarile. La început, alcătuite din consilieri, din oameni apropiați celor două persoane, premierul și președintele, și apoi, încetul cu încetul, din mai multe persoane. Eu i-aș spune un fel de camarilă. Ea s-a accentuat mult după 2014 pentru că e coabitare. Klaus Iohannis are, de regulă, din camarilă, șefii instituțiilor de forță pe care îi alintă, îi ține, și dincolo sunt de la Parlament în diferite instituții. Deci, întotdeauna a fost, dar în coabitare este o și mai mare problemă, ivită din caracterul schizofrenic al Constituției noastre care e republică semiprezidențială, adică nu e nici prezidențială, nici parlamentară și atunci coabitările sunt dezastruoase. Au fost dezastruoase un pic ale lui Traian Băsescu și această coabitare e chiar dezastruoasă pentru că nimic nu funcționează din cauza celor două grupări.

„Când se duce domnul președinte la schi, am înțeles că se fac și grătare. Face președintele, dar face și SPP-ul”

Monica Mihai: Avem aici un exemplu al generalului Pahonțu de la SPP, care am putea să spunem că face parte din camarila președintelui Iohannis?

Ion Cristoiu: Asta indiscutabil, în general SPP n-ar trebui să depindă de președinte pentru că ar trebui să depindă de Parlament. Nu-i al președintelui, Serviciul de Protecție și Pază e valabil pentru toți, și pentru miniștri, și pentru… Și, în general, șefii SPP au fost oamenii președintelui.

Monica Mihai: Dar trebuie menționat că el a fost preluat.

Ion Cristoiu: A fost preluat, de ce este foarte important, SPP-iștii la noi, nu știu dacă și la nivel de guvern, dar la nivel de președinte sunt un fel de oameni de casă ai președintelui. O să vedeți, or să apară unele informații, sigur or să apară documente, că la sfârșitul săptămânii, pe acolo, când se duce domnul președinte la schi, am înțeles că se fac și grătare, e o știre… Le face președintele, dar grătarele face și SPP-ul. Până la urmă SPP-ul a fost la noi un fel de gardă pretoriană, ca să mă refer la împărații romani, a președintelui.

Monica Mihai: Care a și făcut lucruri pentru președinte, în cazul generalului Pahonțu e deja cunoscut că ar fi șantajat sau ar fi fost…

Ion Cristoiu: Nu, în cazul generalului Pahonțu, aici Liviu Dragnea avea dreptate, nu am nicio garanție, în afară de faptul că SPP-ul are el un serviciu secret, n-am nicio garanție că SPP-istul care răspunde de un ministru nu raportează. Vă dau un exemplu, un ministru are un SPP-ist, sigur, care îl duce până la ușa casei, dar dacă are și o iubită, SPP-istul trebuie să meargă cu el. Sigur că…

Monica Mihai: Deja știe niște lucruri…

Ion Cristoiu: Dar e obligat să meargă și obligat să raporteze pentru că, potrivit protocolului, el trebuie să raporteze obiectivul de care mă ocup eu…

Monica Mihai: Ce-am făcut, unde am fost…

Ion Cristoiu: Nu numai asta, se abate de la drum și trebuie să-l informezi, pentru ca cei de la SPP să obțină, serviciul lor de informații, date dacă nu cumva acolo unde se duce el în suburbii sau în Voluntari nu i se pune la cale o capcană. Și atunci există această suspiciune pe care SPP-ul n-a rezolvat-o nici acum, că ei sunt și o mare sursă de spionaj în favoarea președintelui.

Monica Mihai: De aceea au fost demnitari care au refuzat paza SPP?

Ion Cristoiu: Da, cred că de acolo a pornit, sigur a fost și o isterie a lui Liviu Dragnea, uluitor este că totuși nu s-a făcut nimic. Liviu Dragnea, în afară de a vorbi, dacă ați observat dumneavoastră, putea în Parlament, de aia avea majoritate, putea să și desființeze SPP. Știți că…

Monica Mihai: Acum nu o mai are, nu mai poate să facă…

Ion Cristoiu: Discutăm mai înainte, discutăm de statul paralel, la majoritatea pe care a avut-o PSD-ALDE putea să desființeze și SRI-ul sau putea să unească SRI cu SIE, cum au mai discutat, sau puteau să înființeze un fel de FBI în locul DNA-ului, putea desființa DNA, și SPP-ul putea să-l subordoneze Parlamentului, dar n-au mai făcut nimic, au făcut o comisie din aia… probabil că între timp s-au împăcat.

Monica Mihai: Că tot vorbim de SIE, domnul Vlase?

Ion Cristoiu: Ah, unde îl punem? Nu pot să-mi dau seama, domnul Vlase știu că a fost din gruparea lui Tudose, nu-mi dau seama în decizia de a-l numi, desemna, de către președinte, cât a fost… poate din afară, poate avea înainte relații, sau de la președinte … nu pot la ora actuală să-l identific, față de domnul Hellvig care e clar e că omul președintelui.

Monica Mihai: E foarte interesant că propunerea a venit din partea președintelui Iohannis, exact așa cum ați zis și dumneavoastră, deși făcea parte din Partidul Social Democrat și, mai mult, ulterior numirii sale în funcție știm că e celebră acea afirmație a domnului Dragnea care spune că acesta nu i-a dat nici măcar un telefon din momentul în care a ajuns la SIE. Și aici vă întreb, de ce ar fi trebuit șeful SIE să-l sune pe domnul Dragnea?

Ion Cristoiu: Nu știu, poate că erau prieteni. Bine, aici, deseori, domnul Dragnea se duce la televizor și spune din acestea, povești, basme, dar în cazul instituțiilor de forță, mai ales ale serviciilor, și dacă e fratele lui Dragnea până la urmă tot de președinte depinde, pentru că e cel care poate să-i ceară… Mai ales în cazul SIE, președintele poate să-i ceară date de la SIE. Deci, relația între serviciul secret și președinte este mult mai puternică decât, teoretic, între premier, în cazul Dragnea, nefiind nici premier, e greu de presupus că Hellvig sau Vlase depind de Dragnea. Poate cel mult de Dăncilă la bani, dar în rest nu.

Monica Mihai: În faptul că cei de la PSD nu și-au îndeplinit promisiunile credeți că au avut un rol și interesele personale?

Ion Cristoiu: Nu, totul a pornit de la o altă nebunie care, atenție, și aia putea fi rezolvată. În momentul în care s-au câștigat alegerile, s-a descoperit că exista o lege, care nu dădea voie unuia condamnat, adică lui Dragnea, să fie premier. Este ciudat că legea aia putea să fie înlocuită din ianuarie. N-am înțeles nici acum de ce… o înlocuiam, dacă tot ne făceam de cap, și atunci s-a creat o schizofrenie, adică o dublă comandă ce a paralizat mult din activitatea PSD-ului. Pe de o parte, am avut premierul, sigur, cei doi premieri, cu el al treilea, și dincolo, în partid, puterea e la Dragnea și atunci… de regulă, peste tot în lume, premierul este șeful partidului care a câștigat alegerile… și de aici a venit această… la care s-a adăugat și un fond de uriașă suspiciune a lui Liviu Dragnea, adică în permanență el acționează nu cumva să vină cineva să-l răstoarne. PSD are o lungă tradiție a răsturnărilor, loviturilor de palat, prin restaurante, prin boscheți și probabil… și atunci, cum apare cineva, mai ales premier, atunci imediat intervine Dragnea care nu vrea ca cineva din PSD să crească în așa fel încât să-i ia locul.

Monica Mihai: Și aici putem să vorbim și de Grindeanu care în momentul în care a început să emită propriile păreri, domnul Dragnea a avut grijă să rezolve, am putea spune, această situație?

Ion Cristoiu: Premierii, fatal, ajung la asta, pentru că noi luăm o chestiune de bun-simț: premierul este la cârmă, el conduce, el trebuie să ia decizii. De unde vine marea problemă? Premierul, oricât ar fi, și dacă ar fi soția sau soțul lui Dragnea, are momente când trebuie să ia decizii el, sunt momente, nu știu, a fost acum povestea cu apa, el trebuie să decidă, ce să facă? Să-l sune pe Dragnea și să spună, știți…

Monica Mihai: Pot să fac asta, sau ar trebui să spun asta?

Ion Cristoiu: Vin foarte mulți oameni de afaceri, oaspeți din străinătate și spun: „Vreau să vorbesc cu premierul și să facem, nu știu, să facem un canal” … și premierul zice: „Îmi pare rău, eu nu pot, să discut cu Dragnea”. Deci, automat, un premier devine independent pentru că trebuie să ia decizii pe loc, plus că premierul e cel cu banii, el are pârghiile.

„Sunt aproape sigur că la apel se renunță, la apel câștigă domnul Ciucă”

Monica Mihai: Ce ziceți de cazul Ciucă? Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului de prelungire a mandatului generalului Ciucă cu încă un an, un mandat pe care i l-a dat președintele Iohannis în decembrie anul trecut în fruntea Statului Major al Armatei.

Ion Cristoiu: Decizia a fost mai mult mediatică deoarece e în primă instanță, oricum până nu vine motivarea domnul Ciucă rămâne în continuare, a fost mai mult, așa, de spectacol mediatic și sunt aproape sigur că la apel se renunță, la apel câștigă domnul Ciucă, dar oricum eu am o părere mai aparte în legătură cu comportamentul domnului Ciucă. Domnul general Ciucă trebuia să plece, i se termina mandatul, șefiile marelui Stat Major nu sunt niște șefii de competențe. Pe rând, generalii conduc acest mare Stat Major și, nu întâmplător, după decembrie `89, cu o singură excepție, nu s-a prelungit. Deci, încă o dată, în cazul domnului Ciucă nu e vorba că a fost dat afară în timpul mandatului, i s-a terminat mandatul.

Monica Mihai: Asta deși, dacă ne aducem aminte, generalul Ciucă a iscat un mare scandal în 2017 când a anunțat că România va achiziționa rachete Patriot. Se întâmpla la Smârdan, la un exercițiu la care participau și militari americani. La câteva ore, premierul Sorin Grindeanu îl certa pe ministrul Apărări și tot atunci o reacție a avut și Liviu Dragnea. Să ne amintim ce a zis:

Fragment din declarațiile generalului Nicolae Ciucă, premierului Sorin Grindeanu și președintelui PSD, Liviu Dragnea, din 20 aprilie 2017.

Nicolae Ciucă, Smârdan:”Sistemul Patriot se încadrează în sistemul integrat multilevel de apărare antiaeriană al spațiului aerian al României. Important este faptul că el va fi demarat în acest an”

Sorin Grindeanu, Ședință de Guvern: „Nu vreau să aflu despre anumite investiții la Ministerul Apărării decât declarații ale Ministrului Apărării”

Liviu Dragnea, Antena 3: „Ce nu mi-a plăcut a fost (…) declarația șefului Statului Major care a anunțat deja că va achiziționa rachete Patriot. Păi, au finalizat procedurile? Nu e bine să aștepți derularea procedurilor totuși? E șeful Statului Major si mă aștept la foarte multă rigoare. (… ) Mai puține declarații și mai multă acțiune, cred că este mai bine”.

Monica Mihai: Domnule Cristoiu, de unde până unde un șef de partid cere socoteală unui general al Armatei?

Ion Cristoiu: Dar premierul putea să-i ceară.

Monica Mihai: Premierul, da.

Ion Cristoiu: Cel care a greșit grav a fost domnul general, achiziționarea de rachete nu era achiziționare de cearșafuri la cazarmă, era vorba de o sumă uriașă dată din bugetul României, o achiziție controversată, eu, de exemplu, am contestat nevoia de rachete second-hand, în achizițiile acestea de armament întotdeauna sunt lucruri care pot fi contestate și nu trebuia… ce treaba avea șeful Statului Major… el a anunțat în premieră.

Monica Mihai: De ce credeți că a făcut asta?

Ion Cristoiu: Nu-mi dau seama, oricum a greșit. Nu era vorba de o chestiune strict militară, să spunem că vom trece cu infanteria prin canalul ăla, era vorba de o decizie politică a Guvernului, chiar a coaliției majoritare pentru că achiziția de rachete Patriot costă 4-5 miliarde de dolari, nu putea să anunțe șeful Statului Major… dar mă întorc, domnul Ciucă trebuia să plece când i se termina mandatul.

„Sunt niște șmecheri care vin la Dragnea și spun: ”

Monica Mihai: În perioada respectivă se întâmpla încă un lucru interesant în paralel și anume lobby-ul PSD pe care îl făceau pentru a organiza o nouă întâlnire între președintele partidului, Liviu Dragnea, și Donald Trump. Credeți că avea vreo legătură declarația domnului Ciucă, sau declarația domnului Dragnea?

Ion Cristoiu: Achiziția aceasta de armament care continuă este urmare a unei cerințe al lui Trump către țările membre NATO de a spori, de a face 2%, ceea ce înseamnă de a achiziționa arme de la ei. Trump, ca un mare negustor ce este, chiar mai mare decât funcția de președinte… mai țineți minte că l-a și bătut pe umăr pe Klaus Iohannis, a fost marea victorie a României, și atunci, dacă ați observat, aceste achiziții scapă controlului opiniei publice, opinia publică nu se interesează, deși este vorba de bani mulți, sume uriașe de la buget, și ele sunt folosite – și acum e o întreagă dispută cu corvetele – ele sunt folosite de către diferite grupări politice în speranța că vor obține nu știu ce avantaje. În cazul lui Liviu Dragnea, era o iluzie pentru că poziția față de România în America nu este decisă de președinte, președintele are alte treburi mai importante, ci sunt acolo doi funcționari la Departamentul de Stat, unul cred că-i divorțat și celuilalt cred că ia banca tot, adică pe ideea că sunt oameni din aceștia într-un birou și orice imagine, orice – și când vine un nou ambasador îi cere un dosar, dumneavoastră dacă vă trimite mâine ambasador în Uganda ar cere un dosar, poftim, dacă mă trimite pe mine în Angola, deși la Angola mă mai pricep, habar n-am, și înainte de a pleca ca ambasador, ăia de la Externe, un funcționar care răspunde de spațiul ăla îmi dă un dosar și dosarul ăla spune: în Uganda, ăla e corupt, ăla e cutare, și până învăț eu limba lor, și până ăla, și până soția descoperă unde e mall-ul…

Monica Mihai: Și coaforul…

Ion Cristoiu: Și coaforul, în Uganda mai greu… atunci sigur că ai imaginea. Deci politica unei mari puteri față de o țară precum România nu este făcută de președintele unei țări mari, se preocupă de relația cu China, cu Rusia, cu Germania…

Monica Mihai: Păi și atunci de ce credeți că a insistat Liviu Dragnea să se întâlnească cu Trump, dacă știa aceste lucruri?

Ion Cristoiu: Stați un pic că el nu s-a întâlnit, el acolo, poate o să povestească la un moment dat domnul Grindeanu, deci acolo, mi-e greu să vă explic, dumneavoastră sunteți tânără, nu știți, deci în America sunt tot felul de șmecheri care se dau români, da? Și vine, pun mâna pe unul, un papagal de la noi, un politician, și spune: „Fii atent aici, îți aranjăm noi”, chiar și cu președintele se întâmplă așa, adică se duce președintele în vizită și poporul român, opinia publică din România, așteaptă cu sufletul la gură, dumneavoastră nu mai țineți minte, nu știți, a stat cinci minute sau a stat zece minute? … Fac o paranteză, m-am amuzat mult și l-am supărat rău atunci pe domnul Năstase, a fost o întreagă telenovelă, s-a dus într-o primă vizită la Bush și după asta s-a dat ca știre pe toate televiziunile că, în timp ce doamna Năstase era în bucătărie cu doamna Bush, nu știu ce făceau în bucătărie, la Casa Albă, a deschis ușa Bush, probabil căuta ceva să mănânce, și atunci doamna Năstase a zis : „Când intrăm în NATO?” Am dat un exemplu… și când vine președintele, având în vedere că în România lumea e înnebunită, aoleu, l-a bătut pe umăr, nu l-a bătut umăr…

Monica Mihai: A dat mâna cu el, a făcut poză, a zâmbit la poză…

Ion Cristoiu: Și mai ales dacă ai stat mai mult, dacă ai intrat și a fost programat 20 de minute…

Monica Mihai: Ai stat o oră deja e știre, breaking news peste tot…

Ion Cristoiu:Și atunci în jurul ministrului, șeful Departamentului de Stat pentru Externe sau la apărare sau la președinție, sunt niște șmecheri, vin la Dragnea și spun: „Domnul Dragnea, v-am aranjat eu, îl vedeți pe Trump, și vă spun cum. Trump va fi mâine la un restaurant și…”

Monica Mihai:Și iei și tu masă undeva lângă el…

Ion Cristoiu:Păi da, chiar așa a fost, și stai și matale pe acolo, la un moment dat te duci, dar nu s-a dus oficial… stai pe acolo…

Monica Mihai:Și îl saluți, și noi îți facem poză, o trimitem în țară și o să spunem că te-ai întâlnit…

Ion Cristoiu:Și începe o mașinărie de propagandă, Liviu Dragnea pozat cu Trump, și aici a fost.

„PSD nu trebuia să accepte respingerea lui Shhaideh de către președinte. Se retrăgea în opoziție”

Monica Mihai:Domnule Cristoiu, la ultimele alegeri PSD a avut un scor istoric de 45%, PSD a anunțat ordonanțe și a dat ordonanțe peste ordonanțe. Cele mai controversate au fost în domeniul justiției, acte care au atras atenția și Comisiei de la Veneția. Răspunsul ministrului Justiției la toate criticile a fost următorul:

Fragment din declarația ministrului Justiției, Tudorel Toader, din 3 octombrie 2018:

„Care e actul normativ prin care putem corecta legile justiției? Ordonanță de Urgență. Noi știm că Comisia de la Veneția nu e deschisă la OUG, dar nu-i deschisă la ordonanțele care au rolul de a ocoli procedura parlamentară, constituțională. (…) Dânșii au agreat de comun acord, au exprimat agrementul pentru adoptarea unei OUG în sensul celor discutate”.

Monica Mihai:Ordonanța a fost dată la mijlocul lui octombrie, anul trecut, și este și în acest moment contestată, de altfel ca multe alte ordonanțe PSD. Nu era mai ușor să treacă direct prin Parlament?

Ion Cristoiu: Chestiunea justiției din România, după părerea mea, nu a fost dezbătută serios. PSD-ul a făcut o mare greșeală de comunicare, ajutată această greșeală și de faptul că Dragnea are probleme cu justiția, mai mari sau mai mici. În primul rând este dreptul oricărui partid care ajunge la guvernare, de aia a și primit votul, să facă legile justiției. Ideea că justiția este o chestiune într-un stat, așa, în sine, și că funcționează după legi proprii, nu e corectă. Sigur că trebuie să ții cont în legile justiției, în Codul penal, în Codul de procedură penală de faptul că ești înscris în Uniunea Europeană, într-o alianță. Dacă eram cu Germania fascistă aveam legile de atunci. Când am fost cu Uniunea Sovietică am avut legi, normal, în alianță. Dar în cazul de față a fost o uriașă, după doi ani de bâlbâială în legătură cu aceste decizii, mă rog a fost acea ordonanță…

Monica Mihai: Controversată, 13…

Ion Cristoiu:Da, chiar din ianuarie 2017. Nu, controversată… acolo a fost o ordonanță ciudată, ea a prevăzut un termen de 10 zile până la intrarea în vigoare. Din punctul meu de vedere PSD-ul a pierdut suflu electoral în două împrejurări: când a renunțat la Shhaideh, el nu trebuia să renunțe atunci, trebuia să dea un șah președintelui, dar pentru asta trebuie să fii chiar un partid foarte puternic, pentru că aveau…

Monica Mihai:Cum putea să dea șah președintelui?

Ion Cristoiu: Nu accepta respingerea de către președinte. Se retrăgea în opoziție. PSD-ului îi lipsește, din cauza lui Dragnea, această mișcare ieșită din comun. Atunci președintele, unu, nu a explicat în cazul Shhaideh, de ce ( a refuzat nominalizarea, n.r) , sigur, au circulat tot felul de zvonuri, dar eu cred că președintele atunci, cunoscând bine profilul lui Dragnea, atunci a fost momentul de rupere, de confruntare. El era la pământ, victoria era uriașă, pe acel suflu, președintele a făcut o încercare „Ia să văd cât de slabi sunt ăștia, slabi de fire” și a descoperit că erau slabi și atunci a început. După asta, eu nu dădeam înapoi în ianuarie, dacă tot am făcut-o, așa cum au făcut-o ei peste noapte (OUG 13, n.r), au dat înapoi, iar au greșit.

Monica Mihai:Cred că a avut un rol important și societatea civilă, au fost cele mai mari proteste din istoria țării post-decembriste. Peste un milion de oameni.

Ion Cristoiu:Păi, în Franța au luat cu asalt Arcul de Triumf și cu toate astea Macron e în continuare președinte.

Monica Mihai:Probabil acolo, din Guvern, au văzut puțin diferit situația uitându-se pe geam.

Ion Cristoiu: Câți, ieșea un milion, și? Stați să ne lămurim. Noi nu suntem în Venezuela, noi suntem în România, care este țară care se supune unor mecanisme democratice. Singura schimbare de guvern, cu excepția cazului lui Ponta, care a demisionat, facem în Parlament, bun, ies un milion de oameni în stradă, și? Se schimbă ceva la guvern? Nu. Se schimbă majoritatea? Nu.

Urmăriți aici partea a doua a „Gândurilor lui Cristoiu”.