GÂNDURILE LUI CRISTOIU. Nicio forță politică din România nu a pornit bătălia cu STATUL PARALEL în numele democrației / Kovesi i-a lichidat pe Gelu Diaconu, Tiberiu Nițu și Victor Ponta (I)

Urmăriți aici a doua parte a emisiunii.

Protocoalele secrete între SRI și alte instituții ale statului sunt instrumente ilegale, represive, de exercitare a puterii, atrage atenția jurnalistul Ion Cristoiu. El a afirmat în emisiunea „Gândurile lui Cristoiu” că un exemplu este protocolul cu Ministerul Public, care exprimă natura represivă a SRI și nu cea preventivă.

Jurnalistul propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să facă lumină în cazul acestor protocoale și să pună capăt tentațiilor instituțiilor de forță de a funcționa pe lângă lege.

ACTUALITATE GÂNDUL vă urează LA MULȚI ANI și un AN NOU fericit!

22:00

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

În acest context, el atrage atenția că, la înființarea ei, Direcția Generală Antifraudă Fiscală era o unitate de comando, militarizată, spaima tuturor firmelor din România, iar protocolul dintre ANAF și Parchetul General este în vigoare și acum, servind intereselor actualei puteri.

CITEȘTE ȘI: GÂNDURILE LUI CRISTOIU. Rareș Bogdan a fost studiat, NU reprezintă o măsură disperată a PNL / Sebastian Ghiță îndeplinește o misiune asumându-și un partid naționalist (II)

„Să nu uităm că Laura Codruța Kovesi i-a lichidat, i-a scos din joc, pe Gelu Diaconu care era la ANAF, care a fost semnatar, pe domnul Tiberiu Nițu, care a fost semnatar, și pe domnul Ponta și, probabil, acuma îi vine rândul ei”, a spus Ion Cristoiu.

Jurnalistul a subliniat că nicio forță politică, inclusiv PSD, nu a pornit bătălia cu statul paralel în numele democrației, ci cu scopul de a prelua instituțiile de forță deja existente sau de a crea altele. „Au pornit-o fie ca să pună mâna, să ia măciuca lui ăla, vezi DNA-ul care acum e la pământ, fie să i-o ia și să pună el oamenii lui și să continue să dea cu măciuca, în sensul ăsta, fie să o lichideze, vezi DNA-ul, și să creeze o altă măciucă, un alt bulan”, a explicat Ion Cristoiu.

El a avertizat că aceste instituții de forță ale statului ar putea fi folosite ca măciuci politice  în campania electorală, o noutate fiind reactivarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

„Atrag atenția….în această campanie electorală, CNSAS-ul, care a stat cuminte în ultimii ani, se va implica. Ori noi, din punctul de vedere al democrației, sigur trebuie să ne concentrăm și pe DNA, dar să fim atenți și la alte instituții care pot fi folosite ca niște măciuci politice”, a spus jurnalistul.

Ion Cristoiu a arătat că deși anchetarea Codruței Kovesi de către Secția de investigare a magistraților este în favoarea ei pe plan intern, nu același lucru este valabil și pe plan extern. În opinia sa, numirea procurorului-șef european va trena, fiind posibilă amânarea după alegerile europarlamentare din 26 mai.

Redăm integral textul interviului:

Monica Mihai: Avem o săptămână aglomerată cu subiecte foarte importante.În primul rând, avem motivarea CCR pe protocoale, avem protocolul care până acum nu a fost cunoscut între ANAF și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, avem o oarecare dispută în procesul de numire a procurorului-șef european Laura Codruța Kovesi,  după reacția celor din Italia care susțineau că ar trebui să aibă și ei un candidat pe lista scurtă, se apropie cu pași repezi alegerile europarlamentare, vom analiza și strategia partidelor pentru aceste alegeri și avem un top al al oamenilor din politică din această săptămână. Haideți să începem, poate cu cel mai important subiect al săptămânii, motivarea Curții Constituționale a României pe protocoalele secrete dintre SRI și Ministerul Public. Ați citit motivarea…

Ion Cristoiu: Am citit-o, nu știu, ca pe Marx, de ce Marx, deoarece „Capitalul” e foarte greu de citit. Înainte, comuniștii citeau așa un fel de breviar. Cred că trebuie vreo două-trei cuvinte despre ce este această motivare, ea a fost invocată în mai multe rânduri, mari ecouri nu a avut în presă, o să și vă explic de ce. Între Serviciul Român Informații și Parchetul – Ministerul Public – s-au semnat două protocoale secrete. Unul în 2009 și unul în 2016, aceste protocoale au fost desecretizate și abrogate de către părți, și președintele Camerei Deputaților, domnul  Dragnea, a făcut o sesizare la Curtea Constituțională pentru a întreba dacă nu cumva existența acestor protocoale înseamnă un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instanțe judecătorești. Curtea a decis că există un conflict, cu majoritate, a fost un conflict, două excepții printre care sigur cea a doamnei Stanciu eternă, una a domnului Daniel Morar, dar mai nuanțată care viza altceva. Doamna Livia Stanciu care a fost pusă acolo ca un fel de răsplată pentru contribuția ei la victoria lui Klaus Iohannis, a fost pusă de Klaus Iohannis…

Monica Mihai: Și asta ar explica de ce ea face o notă distinctivă?

Ion Cristoiu: Da, ea face o notă distinctivă în sensul că ea automat face o notă distinctivă, în cazul de față nu văd de ce a făcut, ea este judecătoare din câte știu, la bază, chiar de Înalta Curte, e foarte important. Și s-a publicat acum motivarea.

Monica Mihai: Mult așteptata motivare.

Ion Cristoiu: Mult așteptata motivare, ea are vreo 200 de pagini. De ce ea nu a avut un atât de mare ecou în presă? Nu a avut pentru că, de fapt, discuția în legătură cu aceste protocoale a fost strict dacă este sau nu este conflict juridic, lumea nu a înțeles nimic. Există, pe parcursul acestor motivări, și foarte multe lucruri care țin de statul de drept din România …

Monica Mihai: De libertatea individului…

Ion Cristoiu: De libertatea individului…

Monica Mihai: Dreptul la intimitate…

Ion Cristoiu: Dar repet misiunea Curții Constituționale nu a fost de a dezbate atentatele la libertatea individuală, încălcările …

Monica Mihai: Ci a fost strict să stabilească dacă este constituțional sau nu.

Ion Cristoiu: Da, dar vedeți că aici este colateral. Dacă mă întrebați care este cea mai importantă concluzie poate, spre surprinderea dumneavoastră, voi spune că cea mai importantă concluzie este în vreo zece pagini în care Curtea Constituțională arată principala responsabilitate a Parlamentului în această chestiune.

Monica Mihai: Explicați.

Ion Cristoiu: Curtea a spus că aceste protocoale… face o dezvăluire, existența acestor protocoale este sesizată în două rapoarte prezentate Parlamentului după 2009 de către SRI, care SRI spune „există protocoale de colaborare”. Ei, cu toate acestea, Comisia SRI de la vremea respectivă nu s-a sesizat în legătură cu această abatere. Deci, principala responsabilitate…

Monica Mihai: Cade asupra comisiei SRI din Parlament.

Ion Cristoiu: Da și a Parlamentului pentru că potrivit Constituției, mă rog, putem face o întreagă emisiune, pentru că chiar sunt specialist între relația dintre servicii secrete în democrație, opinia publică, societatea civilă și controlul democratic al acestor servicii, o mare problemă a statului de drept din istoria democrației. În aceste condiții, repet, dezvăluirea și văd că nimeni nu a sesizat-o este aceasta și o pot da la un moment dat. Dezvăluirea este că, și cu citate, că în rapoartele prezentate în plenul Parlamentului de către SRI, sunt menționate. Deci nu putem spune că ei nu știau. Judecătorii nu știau, dar Parlamentul știa pentru că, atunci când s-a citit, normal era ca cineva din Comisia SRI, chiar din actuala majoritate, chiar domnul Liviu Dragnea, trebuia să spună „Măi, ce este cu aceste protocoale?”. De ce este foarte important acest lucru, asta este principala constatare, după părerea mea în urma acestei motivări ar fi fost normal să se constituie o comisie parlamentară de anchetare a fostelor comisii SRI. Este foarte important, pentru că toate derapajele de la Constituție și de la lege ale SRI-ului din perioada fostei conduceri și-au avut cauza în complicitatea Comisiei SRI care în loc să controleze SRI, să controleze din punct de vedere parlamentar, ea de fapt era un fel de … controlată de SRI, subordonată de SRI, mulți dintre oamenii din această comisie erau ofițeri acoperiți sau colaboratori.

Monica Mihai: Practic, din această motivarea reieșea inclusiv faptul că Serviciul Român de Informații și-a depășit mult atribuțiile odată și prin anchetele în care se implica , dar și pe parte de legislație, adică putea să cerceteze penal, atribut pe care SRI nu ar fi trebuit să-l aibă. În interesul cui credeți că era ca SRI să fie implicat în aceste tipuri de anchete, în altele decât cele de securitate națională?

Ion Cristoiu: Să revin și să spun că după părerea mea aceasta este principala teză a acestei emisiuni, Parlamentul trebuie neapărat să constituie o Comisie de anchetă pentru ca să nu se mai repete. Repet, toate derapajele, toate serviciile secrete din lume, inclusiv din America sunt tentate să derapeze, e felul lor de a fi.

Monica Mihai: A fost vorba de neglijență sau a fost intenționat această neatenție și neobservare?

Ion Cristoiu: Nu, comisia de control a SRI de la vremea respectivă era subordonată, era un instrument al SRI, ea nu controla, era subordonată SRI, era controlată de SRI și, în aceste condiții, este inadmisibil și asta sesizează această motivare. Deci, se prezentau rapoarte, în acele rapoarte erau menționate public, în plenul Parlamentului și în opinia publică, abaterea de la lege.

Monica Mihai: Deci dumneavoastră spuneți că la vremea respectivă comisia care trebuia să verifice ca SRI să nu-și depășească atribuțiile știa că SRI a semnat un protocol cu Ministerul Public.

Ion Cristoiu: Dar tot Parlamentul știa pentru că, vă repet, vă dau citate….

Monica Mihai: Și atunci unde era secretul de care se vorbea în aceste protocoale?

Ion Cristoiu: Nu știu, ele erau invocate

Monica Mihai: Nu le știau conținutul exact.

Ion Cristoiu: În momentul în care eu sunt în comisia SRI sau sunt în Parlament, pentru că aceste rapoarte erau prezentate în plenul Parlamentului,în acel moment bănuiesc că în plenul Parlamentului erau oameni mai pricepuți decât Liviu Dragnea la justiție, și nimeni de acolo nu a zis… ei se mândreau, și au stabilit protocoale, nu spunea secrete, de colaborare cu Parchetul. Adică, e ca și cum cineva vine, o instituție, poliția, face un raport public și spune „Și am bătut, și am stâlcit în bătăi 100.000 de persoane” și nimeni nu spune:”Cum adică?”. Asta a fost marea problemă. Nu SRI-ul este de vină, sigur el s-a abătut, nu Parchetul în principal de vină, sunt instrumentele de control. Aceste servicii secrete peste tot derapează dar democrația a înființat controlul democratic. Controlul prin presă nu a existat în România, controlul prin presă, și nici nu există, nimeni nu se interesează prin presă de aceste abateri. Controlul ONG-urilor, nu am văzut niciun ONG care să arate…

Monica Mihai: Care să iasă public…

Ion Cristoiu: Și cu atât mai mult controlul Parlamentului. Dar, dacă noi am face acum o comisie parlamentară de anchetă despre cum a fost posibil aceste protocoale concluziile acestei anchete ar fi de o sută de ori mai utile decât discuția că dacă au fost legale sau au fost ilegale.Sigur că au fost ilegale. Ele au fost .. probabil că am trage niște concluzii și am perfecționa…

Monica Mihai: Cine ar trebui să înființeze sau să demareze această activitate?

Ion Cristoiu: Păi, majoritatea. Domnul Dragnea a fost cel care a făcut sesizarea, normal era acum tot domnul Liviu Dragnea să ceară Parlamentului constituirea unei comisii de anchetă, dacă e atât de preocupat. Deci, domnul Liviu Dragnea care este președintele partidului cu majoritate absolută în Parlament…

Monica Mihai: Să meargă cu demersul de control până la capăt.

Ion Cristoiu: El s-a adresat CCR, frumos da? Dar are un instrument mult mai important pe baza concluziilor trase din motivare. Să spună „a apărut motivarea. În consecință, cer constituirea unei comisii parlamentare” să vedem ce au făcut acele comisii SRI, câți dintre ei erau ofițeri acoperiți”.

Monica Mihai: Câți din ei poate mai sunt în comisii în momentul de față?

Ion Cristoiu: Cred că sunt.

Monica Mihai: Dacă tot discutăm de protocol, dumneavoastră ați scris în editorialul de marți, ați prezentat în premieră protocolul dintre ANAF si Ministerul Public un protocol prin care practic exista această direcție generală de antifraudă fiscală care permitea să facă verificări și ai căror angajați puteau să fie delegați la Ministerul Public și să instrumenteze dosare.

Ion Cristoiu: E foarte important, să vorbim un minut și despre aceste protocoale, sunt chiar specialist în servicii, specialist în sensul că m-am preocupat nu ca de romane sau filme polițiste. Această motivarea ar trebui să ne dea nouă posibilitatea să ne întoarcem încă o dată la protocol, am aici protocolul. Protocolul din 2009 …

Monica Mihai: Vorbiți de protocolul dintre SRI și Ministerul Public.

Ion Cristoiu: Da, prima întrebare este ce i-a apucat pe cei de la SRI să apeleze la Parchet, să facă un protocol de 18 pagini? Ei spun în felul următor: că au cerut acest protocol secret pentru ca să coopereze cu Parchetul, deci cu partea penală, în activitatea de valorificare a informației în domeniul combaterii și prevenirii infracționalității. Potrivit legii, potrivit democrației, potrivit statului de drept, Serviciul Român de Informații nu are principală misiune să trimită în anchetă pe cei care atentează la siguranța națională. Acest protocol se referă la infracțiunile de siguranță națională, sigur, ca o aberație, prevede și alte infracțiuni.

Monica Mihai: Care, practic, oferea portița ca ei să se implice mai mult.

Ion Cristoiu: Deci, ce sunt infracțiunile de siguranță națională? Sunt aici prevăzute în cod, vreau să fiu logic. Ele sunt trădare, terorism, scrie aici trădare… ele însă în Codul Penal ele nu sunt subliniate cu roșu, sunt infracțiuni ca toate celelalte infracțiuni. Dar nu sunt trecute, sunt la infracțiuni. În consecință ca să fac un protocol pe aceste infracțiuni cu Parchetul…. dar de ce nu au făcut și la alte infracțiuni, de exemplu la circulație. De ce este foarte important? Pentru că aici în acest protocol se regăsește o concepție securistică a SRI și KGB-istă, de stat dictatorial, potrivit căreia România este amenințată peste tot.

Monica Mihai: Și în permanență trebuie să știm tot ce se întâmplă pe toate planurile…

Ion Cristoiu: SRI-ul, prin lege, nu are misiunea de a urmări pe X, pe Y, și dacă cumva încalcă, atentează la siguranța națională să-l trimită la Parchet. Atenție, ăsta este un serviciu represiv, Securitatea și KGB-ul făceau așa. Nu, misiunea lui principală este să culeagă informații.

Monica Mihai: Să le prezinte Parchetului și Parchetul să…

Ion Cristoiu: Nu, nu-i obligatoriu, asta este, prezentarea Parchetului este cea a 100-a parte a acțiunii lui. Deci el are siguranța, siguranța națională nu înseamnă urmărirea trădătorilor, celor care pregătesc acte teroriste. Nu! Siguranța națională înseamnă și prevenirea acestor lucruri. Vă dau un singur exemplu: securitatea de pe vremea stalinistă avea un caracter represiv. În ce sens?În sensul că, în momentul în care cineva era urmărit, erau indicii, concluzia dosarului de urmărire informativă era aceasta: se trimite în judecată, se deschide anchetă. Odată cu venirea lui Ceaușescu s-a schimbat și eu am scos o întreagă carte cu aceste dosare, sigur  erau în presă. Deci, cum suna un dosar de urmărire a informației… există indicii că Monica Mihai se întâlnește cu cetățeni străini etc., etc. În acel moment se cerea Parchetului interceptarea, erai interceptat și concluzia la 99% din dosarele pe care le-am văzut nu era trimiterea în anchetă. Era acțiunea de prevenire. Se spunea: în legătură cu asta se va lua legătura cu anturajul… Monicăi Mihai, de exemplu, sau a lui Ion Cristoiu și va fi influențat…

Monica Mihai: Fără să existe o latură penală.

Ion Cristoiu: Da, păi nu, evita latura penală că, culmea, securitatea lui Georgescu era mai democrată decât SRI-ul lui Coldea și Maior. Dacă observați aici, misiunea lor, să zicem că ei… a fost cazul elevului de la Craiova, dacă mai țineți minte.

Monica Mihai: Da.

Ion Cristoiu: Acel… e un elev care se radicaliza, pe internet, da?

Monica Mihai: Care se conversa cu…

Ion Cristoiu: Păi și ce-a făcut SRI-ul? L-a lăsat, da, să se radicalizeze…

Monica Mihai: După care l-a ridicat și l-a dus la…

Ion Cristoiu: Păi nu era normal să vorbească cu familia? Nu era normal să prevină? Să se ducă… deci, culegerea de informații era corectă, au aflat o informație că omul se radicalizează, da?

Monica Mihai: Corect.

Ion Cristoiu: Ei ce-au făcut, sunt securiști, au zis „Hai să-l pândim, da, îl lăsăm, îl lăsăm, îl lăsăm, se radicalizează, l-am prins”…

Monica Mihai: E posibil să fi fost în această situație o mișcare de imagine, ca să arate că totuși interceptează acte teroriste?

Ion Cristoiu: Nu, prin natura SRI-ului, era organ represiv, îi plăcea… dacă ați observat ei descoperă teroriști tot timpul. Dar ați înțeles nuanța. Protocolul acesta exprimă natura represivă a SRI și nu preventivă. Ei se numesc Intelligence, se numesc Serviciul de Informații, nu de prinderea… Adică, ai informații și în funcție… pentru că activitatea lor de culegere de informații, încă o dată, nu e ca să-l prindă pe X și pe Y.

Monica Mihai: Ci să culeagă informații.

Ion Cristoiu: Să culeagă informații și trebuie să dea rapoarte. Există un, cum să spun, un pericol național faptul că, nu știu, toți cetățenii se uită la lună, dau un exemplu. Și atunci se iau măsuri, măsuri, nu represive. SRI-ul trimite o notă către Institutul Astronomic, am dat un exemplu, și spune „Să nu se mai uite”. Nu trimite măsuri de prevenire, da? Să zicem următorul lucru: prin munca lor de intelligence, de informații, care nu presupune automat interceptări, că misiunea lor… au și ei informatori, au surse, bun, și zice „Am descoperit că un număr uriaș de elevi, nu știu, se radicalizează sau vor deveni antidemocrați”, da? Păi, și ce eu stau atunci să văd care a devenit antidemocrat? Nu, fac o adresă, trimit un raport la Ministerul Educației Naționale…

Monica Mihai: Cu care atrag atenția că există un pericol…

Ion Cristoiu: Da, și iau niște măsuri de contracarare. Asta este, ei culeg informații, nu caută dușmani.

Monica Mihai: Și totuși, inclusiv prin protocolul despre care vorbeați dumneavoastră în articolul de marți, SRI s-a implica inclusiv în anchetele fiscale.

Ion Cristoiu: Da. Al doilea lucru: potrivit legii, potrivit Codului de Procedură Penală Serviciul Român de informații este unul dintre organele de sesizare. Deci, la Parchet vin sesizări de la poliție…

Monica Mihai: De la DIPI, de la diferite servicii din…

Ion Cristoiu: Așa. Și vin sesizări. Sesizările spun în felul următor: există indicii că cutare și cutare au furat și-au jefuit o bancă, da? Și vin date, da? Și procurorul deschide sau nu deschide anchetă penală, foarte important, da? Așa venea și de la SRI, da? Venea că există indicii că cutare, cutare. Potrivit protocolului, procurorul nu mai era independent față de SRI. Eu trebuie să dau posibilitatea diferenței dintre sesizare și anchetă.

Monica Mihai: Adică procurorul trebuia să poată să-și facă ancheta proprie, bazată pe o sesizare.

Ion Cristoiu: Nu. Să o respingă. Păi nu, deci…

Monica Mihai: Și dumneavoastră spuneți că procurorul nu mai putea să respingă?

Ion Cristoiu: Păi dacă în momentul în care el era obligat să dea informații în 30 de zile, cum să dea informații despre ce a făcut el?

Monica Mihai: De altfel și la protocolul pe care l-ați descoperit dumneavoastră e interesant că sunt voci care spun că deja cei care ajungeau să lucreze în Ministerul Public, să ancheteze aceste fraude fiscale, veneau cu niște direcții foarte bine trasate, cu niște dosare pe care trebuiau să le ancheteze și că aceștia nu erau practic subordonați.

Ion Cristoiu:  Protocolul pe care eu l-am descoperit și l-am dat publicității între ANAF și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost semnat la sfârșitul lui 2013 și este semnat în virtutea unui document și mai grav și anume o ordonanță de urgență dată în iunie, ordonanță de urgență, atenție, nu lege…

Monica Mihai: Adică exista o urgență.

Ion Cristoiu: Da, dată de Guvernul Victor Ponta, că era guvern USL, prin care se constituie, că eu asta consider că constituie adevărata încălcare gravă, se constituie în interiorul ANAF, ca o unitate independentă de conducere, deci în interiorul ANAF, pentru prima dată se constituie Direcția…

Monica Mihai: Direcția Generală Antifraudă Fiscală, DGAF.

Ion Cristoiu: Care este numită în totalitate de premier. Păi, stați un pic, deci…

Monica Mihai: Exista un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat și un inspector general antifraudă care ambii erau numiți de premier.

Ion Cristoiu: Nu de șeful ANAF, nu de Parlament.

Monica Mihai: Ceea ce spuneți că este o anomalie.

Ion Cristoiu: Păi, era în mâna unui om. Nici DNA-ul… nicio instituție de forță din România nu a fost atât de în mâinile unui om, dacă se poate spune.

Monica Mihai: Fără niciun control din exterior.

Ion Cristoiu: În mâinile unui om. La DNA-ul totuși este numită conducerea de Ministerul Justiției, trimite o propunere, CSM-ul zice… Pe când aici, domnul premier zice „Hai, păi gata, îl pun pe ăla”, da? Această unitate era o unitate de comando, a fost, că acum s-au mai potolit, spaima tuturor firmelor din România. Unu: prin această ordonanță era militarizată, cum să fie militarizată? Purtau…

Monica Mihai: Purtau arme.

Ion Cristoiu: Arme, puteau controla orice mașină. Pe lângă aceasta, ei, inspectorii fiscali, erau detașați la parchete, 200 de inși, care de fapt ei sesizau și…

Monica Mihai: Și ei anchetau.

Ion Cristoiu: Deci, iar avem o situație în care organul de sesizare, că ANAF-ul atât avea dreptul să sesizeze: „Domnule, prin prezenta cutare, cutare noi constatăm că este și infracțiune”. Nu tot ce controla ANAF-ul este infracțiune. În acel moment aveam, ca și în cazul protocolului cu Parchetul de către SRI, aveam de-a face cu o încălecare a Parchetului de către această unitate. Dar având în vedere că era, potrivit recunoașterii publice de către domnul Ponta, și un protocol între SRI, că nu-ți vine să crezi, și ANAF prin care două sute și ceva de ofițeri SRI lucrau aici…

Monica Mihai: Cu ANAF.

Ion Cristoiu: Păi nu, că erau detașați, nu lucrau. Ei erau detașați la ANAF și ei erau inspectorii fiscali care se duceau, pe de-o parte la Parchet, iar pe de altă parte controlau.

Monica Mihai: Ce este interesant este că acest protocol este încă în vigoare.

Ion Cristoiu: Și nu se sesizează nimeni.

Monica Mihai: Cui servește acest protocol?

Ion Cristoiu: Acest protocol servește celui care are această Direcție Generală Antifraudă și bănuiesc că premierului și actualei…

Monica Mihai: Adică în momentul de față Vioricăi Dăncilă.

Ion Cristoiu: Eh… șefilor ei. Foarte important ce spun, eu nu sunt om de afaceri, dar am stat de vorbă cu foarte mulți oameni de afaceri. A te chema la DNA a ajuns, era, nu însemna nimic. Erai om de afaceri, te chema la DNA, mă rog, ieșeai de acolo arestat, nearestat. În momentul în care îți venea mașinăria asta…

Monica Mihai: Și-ți închidea firma…

Ion Cristoiu: Și aveai o firmă, da, și aveai contabili și aveai portari și deodată veneau băieții cu niște jeep-uri, parcă erau în America latină, da, pac blocau, confiscau…

Monica Mihai: Puneau lacătul pe ușă.

Ion Cristoiu: Și te înhățau și pe tine. În acel moment te terminai. Deci, puterea lui Ponta prin acest protocol era mai mare decât a lui Traian Băsescu prin intermediul DNA.

Monica Mihai: Dacă este să iau acest raționament al dumneavoastră…

Ion Cristoiu: Instituție de forță nu a fost numai DNA. Este SPP-ul, se conturează CNSAS-ul, vedeți în campaniile astea electorale, atrag atenția….în această campanie electorală, CNSAS-ul, care a stat cuminte în ultimii ani, se va implica. Ori noi, din punctul de vedere al democrației, sigur trebuie să ne concentrăm și pe DNA, dar să fim atenți și la alte instituții care pot fi folosite ca niște măciuci politice.

Monica Mihai: Urmărindu-vă raționamentul. spuneați la emisiunile trecute că secția de anchetare a magistraților este o modalitate prin care poți să controlezi toate dosarele. Secția de anchetare a magistraților care este cumva în subordinea puterii, celor care sunt la guvernare. Această Direcție este tot în subordinea puterii. Putem să spunem că au puterea și pe parte legislativă și pe parte financiară?

Ion Cristoiu: Putem, putem. Toată această teorie a statelor paralele, care sigur și explică multe lucruri ciudate, ne spune un lucru: nicio forță politică din România, și cu atât mai mult PSD, nu a pornit bătălia cu statul paralel în numele libertăților, în numele democrației. Au pornit-o fie ca să pună mâna, să ia măciuca lui ăla, vezi DNA-ul care acum e la pământ, fie să i-o ia și să pună el oamenii lui și să continue să dea cu măciuca, în sensul ăsta, fie să o lichideze, vezi DNA-ul, și să creeze o altă măciucă, un alt bulan.

Monica Mihai: O altă modalitate de control.

Ion Cristoiu: Eu îi zic măciucă, ce modalitate de control? Și acum s-a constituit această secție de… deocamdată care… eu o suspectez că este și ea un instrument în mâna puterii. Nu știu, acum bănuiesc că ceilalți, președintele are SPP-ul, are DIICOT-ul. Și atunci noi, în loc să facem, că acum e la modă, în loc să facem autostrăzi, noi asistăm, noi românii suntem toți victime colaterale ale unor bătălii, că ei se bat. Să nu uităm că Codruța Kovesi i-a lichidat, i-a scos din joc, pe Gelu Diaconu care era la ANAF, care a fost semnatar, pe domnul Tiberiu Nițu care a fost semnatar și pe domnul Ponta și, probabil, acuma îi vine rândul ei.