Generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, trecut în REZERVĂ de Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 1 noiembrie 2024, decretul privind trecerea în rezervă a generalului cu patru stele Lucian-Silvan Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Decizia intră în vigoare începând de sâmbătă, 2 noiembrie 2024. Totuși, Lucian Pahonțu rămâne în funcție, schmbându-i-se doar statutul miilitar.

UPDATE: Comunicat SPP

Conform prevederilor art.7 alin.1 din Legea nr.191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare, SPP este condus de un director cu rang de secretar de stat, numit de Preşedintele României, la propunerea CSAT. În conformitate cu dispoziţiile art. 86 alin.23 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, generalii din Serviciul de Protecţie şi Pază sunt menţinuţi în activitate până la împlinirea vârstei de 60 de ani. Dl.gl. Lucian-Silvan Pahonţu se trece în rezervă din calitatea sa de militar, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pe data de 2 noiembrie 2024. Încetarea calităţii de director SPP, cu rang de secretar de stat, presupune emiterea unui decret de eliberare din funcţie, a transmis SPP.

Știrea inițială

Lucian-Silvan Pahonțu, general cu patru stele, este de 18 ani directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), timp în care s-a remarcat drept unul dintre cei mai longevivi șefi de instituții de siguranță națională din România.

Numit în 2005, Pahonțu a coordonat protecția demnitarilor și siguranța în cadrul unor vizite oficiale de rang înalt și evenimente internaționale găzduite de România.

Cariera și ascensiunea în fruntea SPP

Lucian Pahonțu a început să atragă atenția asupra sa în domeniul securității naționale odată cu numirea sa la conducerea SPP, având anterior o carieră în cadrul structurilor de apărare.

Din 2005, sub conducerea sa, SPP a desfășurat numeroase misiuni de protecție și pază pentru oficiali români și străini, având un rol crucial în asigurarea siguranței președinților României, a premierilor și altor demnitari.

De-a lungul anilor, Pahonțu a fost reconfirmat în funcție, având sprijinul mai multor administrații (Traian Băsescu și Klaus Iohannis), ceea ce a contribuit la statutul său de lider de cursă lungă al SPP.

Controversele mandatului lui Pahonțu

Mandatul lui Lucian Pahonțu la șefia SPP nu a fost lipsit de controverse, fiind adesea criticat în spațiul public și politic. Printre acuzațiile vehiculate s-a numărat presupusa implicare a SPP în influențarea unor figuri politice sau în furnizarea de informații către anumiți lideri.

În 2018, Liviu Dragnea, fostul președinte al Camerei Deputaților, l-a acuzat pe Pahonțu că ar fi intervenit în decizii politice, acuzându-l de „activități neconstituționale” menite să influențeze liderii PSD. Pahonțu a negat aceste acuzații, subliniind caracterul apolitic al SPP.

De asemenea, numele său a fost implicat în scandaluri legate de cheltuielile de protocol ale SPP și presupusele sale relații apropiate cu anumiți oameni de afaceri, deși aceste acuzații nu au fost probate oficial. Chiar și în lipsa unor dovezi, criticile constante din spațiul public au alimentat speculațiile legate de influența reală a SPP sub conducerea sa.

CITEȘTE ȘI:

Gigi Becali, despre generalul Lucian Pahonțu: „Are cea mai mare putere din România” / „Mi-e frică de omul ăsta”

VIDEO | Liviu Dragnea: Sistemul ocult din România este condus de Pahonțu cu sprijinul lui Klaus Iohannis