Geoană: Aderarea la Schengen trebuie privită din perspectiva riscului de a rămâne la granița exterioară UE. PLUS: Cum vede Ponta fidelitatea României în plan extern

România trebuie să lupte pentru a nu rămâne la granița comunității europene și transatlantice, iar eliminarea MCV trebuie privită și din perspectiva riscului de a rămâne în cercurile exterioare ale Uniunii Europene, a declarat, luni, senatorul Mircea Geoană.

„Fără o economie puternică și competitivă, aderarea la zona euro, obligatorie din punct de vedere politic pentru România, va rămâne o Fata Morgana. Aderarea la euro nu este un scop în sine, în opinia noastră, ci o fațetă a ambiției României de a face parte din primul tur al Europei, de evadare de la periferia lumii dezvoltate. Aderarea la Schengen, transformarea și eliminarea Mecanismului de Cooperare și Verificare trebuie privite și din această perspectivă, a riscului ca România să rămână în cercurile exterioare ale UE”, a precizat Mircea Geoană, la dezbaterea „Renașterea transatlantică – România între partener fidel și jucător ambițios”, organizată la BNR de Institutul Aspen din România și German Marshall Fund of the United States, în prezența premierului Victor Ponta, a guvernatorului Mugur Isărescu, precum și a mai multor miniștri și secretari de stat români, dar și ambasadori și invitați străini.

În opinia lui Geoană, o economie competitivă și puternică va face din România „un adevărat stat pivot”, puternic ancorat în Europa și în comunitatea transatlantică, dar care este „capabil să influențeze, să facă comerț, să interacționeze și în afara spațiului” din care face parte „de o manieră organică”. Președintele Institutului Aspen din România a subliniat că România „poate și trebuie să devină o punte între Est și Vest, între spațiul euroasiatic, care crește economic și crește în influență și relevanță strategică, și spațiul european și transatlantic, care va continua să reprezinte principalul plămân al economiei globale”.

Senatorul PSD a punctat faptul că, după ce Ucraina nu a mai semnat Acordului de Asociere cu UE, la summit-ul de la Vilnius, nu trebuie să existe „un gust amar”, întrucât „mai devreme sau mai târziu, o Europă renăscută, o relație transatlantică reconsolidată vor duce granița Europei mai întâi pe Nistru și, mai departe, în anii care vin, în deceniile care vin, pe Nipru și, de ce nu, când Federația Rusă va înțelege că jocul de sumă nulă cu Occidentul nu îi este favorabil, această graniță poate să meargă către granița Chinei și a Coreii”.

„Obligația noastră este să perseverăm în a nu rămâne granița exterioară a comunității europene și transatlantice”, a mai spus Mircea Geoană.

România 2020

În cadrul dezbaterii, senatorul PSD a prezentat documentul „România 2020. Noi ambiții, provocări și posibilități”, realizat de Institutul Aspen și de German Marshall Fund în urma a patru serii de dialoguri începute anul trecut.

Potrivit președintelui Institutului Aspen România, documentul nu este „o Evanghelie a interesului național, ci un ghid de utilizare, mai degrabă, pentru servitorii și constructorii interesului național”, încercând să compenseze „o anumită lipsă de cultură a dialogului”.

„Avem nevoie de un început de schiță de proiect, la care avem cu toții obligația să contribuim, ca cetățeni și patrioți ai acestei națiuni să încercăm să formăm o anumită idee de România în acest secol atât de tumultuos”, a explicat Geoană, adăugând că demersul Aspen/German Marshall Fund are ca scop tocmai crearea unui dialog „util, generos și necesar”, care să propună „scenarii realiste de viitor pentru România”, sincronizând ambițiile de politică externă și de securitate națională cu cele economice. „Priviți acest demers ca o mână întinsă din partea unei Românii care înțeleg că are și responsabilități în plan regional”, a fost mesajul președintelui Aspen pentru partenerii străini.

Structura documentului Aspen/GMF sintetizează câțiva dintre pilonii importanți pentru interesul național: garantarea și creșterea securității naționale, dezvoltarea economică durabilă, recucerirea coeziunii sociale, buna guvernanță și promovarea valorilor democratice.

„O dată cu accederea în NATO și UE, România și-a atins obiectivele sale strategice primordiale post-1989. Acest succes a lăsat însă un vacuum strategic, României lipsindu-i în ultimii șase ani un obiectiv și o strategie următoare, care să țină cont de noul statul de țară membră NATO”, se arată în deschiderea documentului. Există acum, însă, un context regional și mondial care oferă României „o oportunitate pe care nu își mai permite să o rateze: „Evoluțiile conjugate ale SUA, UE, Rusiei și Chinei aduc o importantă reînnoită limitei estice a Uniunii Europene și, alături de poziția geografică, oferă o nouă oportunitate strategică României”, într-o eră post-Afganistan, în care Asia Centrală va deveni terenul pe care se vor da luptele de influență SUA-Rusia.

Ponta: „Nu mi-am închipuit că cineva o să spargă gardul unor companii americane, dar sigur că democrația are o mulțime de fețe”

Prezent la eveniment, premierul Victor Ponta a început cu o remarcă din care a părut să îi scape comicul: „În ultima vreme, am făcut parte din categoria celor care muncesc, și nu gândesc, dar mă bucur că sunt aici cei care gândesc”.

Mai departe, premierul a făcut o trecere în revistă a reușitelor în materie de politică externă din ultimul an, concretizate, conform argumentației șefului Executivului, prin relansarea multor parteneriate strategice. „Am considerat că, după acești ani de criză economică, socială și politică, atașamentul nostru față de ideea de UE, dar și față de fondatorii și pilonii UE trebuie să fie reafirmat. Nu întâmplător am fost la Paris, Berlin, Roma, în țări care au sprijinit aderarea României la UE”, a povestit Ponta audienței reunite la BNR.

Premierul a continuat cu turneul său asiatic de la începutul anului, „în țări care știau despre România lucrurile frumoase de acum 20-30 de ani, dar foarte puțin din prezent”. Acest turneu, care a inclus și vizita în China, s-a concretizat în Forumul China-Europa Centrală și de Est, care a avut loc recent la București.

După Asia, au urmat Statele Unite: „În SUA, dincolo de întâlnirile politice – sigur, foarte importante -, mi-am dorit ca, după mult timp, o vizită a unui oficial român să se axeze, în primul și în primul rând, nu doar pe faptul că avem o relație politică foarte bună – avem scutul antirachetă, Baza de la Mihail Kogălniceanu – , ci pe relațiile economice despre care am vorbit foarte rar și am făcut foarte puțin. Am prezentat o țară care își dorește foarte mult investiții în special în zona energetică. Nu mi-am închipuit că cineva o să rupă gardurile unor companii americane, dar sigur că democrația are o mulțime de fețe și cred totuși că ideea de a sprijini și de a avea și o relație economică cu Statele Unite ale Americii, dincolo de relația politică și militară, este ideea corectă”.

Ponta: Despre „fidelitatea României ca partener strategic” și „lipsa de viziune” a Bruxelles-ului

Pentru anul viitor, prioritară este relația cu Rusia, a subliniat primul-ministru, guvernul român dorind o relansare a acestor relații, atât economic, cât și politic: „Cred că anul viitor trebuie să redeclanșăm, să regândim o relație cu Rusia”. Această regândire a relației va merge în paralel cu relațiile cu SUA – în special, problema scutului antirachetă – și cu Republica Moldova, pe care vom continua să o sprijinim pe drumul integrării europene. „Nu știu dacă o să îi luăm cu forța și o să îi lipim de noi și nu știu dacă asta e ideea cea mai bună. Trebuie să îi convingi, nu trebuie să îi iei cu forța pe cei din Moldova”, a punctat premierul, care a vorbit luni și despre fidelitatea României ca partener strategic.

„Cred că asupra fidelității noastre, orice om rațional și de bun simț nu mai ridică niciun fel de semn de întrebare. Uneori, pentru deliciul dezbaterii politice, mai auzim că unii politicieni vor să ducă țara în Rusia, în China. Fidelitatea României ca partener pentru Europa și SUA este dincolo de orice îndoială. Faptele noastre cred că au întărit acest mesaj. Întrebarea e dacă putem să fim și un jucător ambițios”, a declarat premierul, care, dincolo de reușitele în materie de politică externă și discursul despre ambițiile și atuurile noastre, a lansat un nou atac spre Bruxelles, în polemica organizării la București a Summitului China-Europa Centrală și de Est (detalii, aici): „Reacția de la Bruxelles a unei circulare scăpate pe surse în care ni s-a spus cum să procedăm cu China cred că a fost nu doar neinspirată, dar a dovedit și o lipsă de viziune, care de fapt macină Europa și Bruxelles-ul”, a criticat Ponta.

Cătălina Mihai, [email protected]

Alina Matiș, [email protected]