„Există suspiciuni rezonabile pentru existența unor elemente constitutive a unui efort deliberat și conjugat, coordonat de la cel mai înalt nivel al statului român, de influențare a alegerilor din 2009. Acțiunea din 2009 a avut un caracter interinstituțional și transpartinic, încolonând sub o comandă unică conducători obedienți, nu instituții, veleitari din politică, carieriști sau persoane șantajabile din zonele cheie ale sistemului politic și administrativ al țării. Vorbim de persoane și nu de instituții”, a declarat Mircea Geoană, marți, în fața comisiei de anchetă, catalogând mandatul prezidențial 2009-2014 drept unul „imoral, antidemocratic și antinațional”.
Întrebat pe ce se bazează atunci când afirmă despre mandatul rezidențial 2009-2014 că a fost unul „imoral, antidemocratic și antinațional”, Geoană a răspuns: „Când resursele unei acțiuni în loc să fie îndreptate spre progres și bunăstare generală, e condusă către un anturaj politic și care denaturează și distorsionează sensul administrării unui stat, putem să spunem că asistăm la un fenomen antidemocratic și antinațional. Dacă ar fi fost vorba exclusiv de alegerile din 2009, poate că aș fi fost mai rezervat, însă informațiile din spațiul public (…) Mă îndeamnă să spun că regimul a fost unul care a funcționat împotriva interesului general al României”.
Geoană a susținut în fața comisiei că, în urma informațiilor la care a avut acces, de-a lungul timpului, a ajuns la concluzia că „a existat, în mod evident, un dialog permanent între lideri de organizații și lideri politici, inclusiv din PSD”.
„Din informațiile obtinute din spațiul politic și apoi cel public, inclusiv declarațiile și elementele concrete, apărute în ultima perioadă, îmi arată că a existat, în mod evident, un dialog permanent între lideri de organizații și lideri politici, inclusiv din PSD, ceea ce m-a făcut să afirm că a existat un plan de a crea un adevărat ‘cal troian’, un element de presiune și de influență (…) că lideri ai acelor instituții să își fi propus să creeze o anumită intimitate cu lideri din PSD”, a detaliat Geoană.
„Cu privire la faptul că un partid politic rival nostru avea un sistem de numărare paralel, mai performant decât PSD mi se pare o chestiune interesantă. Nu cred că un partid mare și consolidat în România nu are mecanisme proprii de a-și ține evidența voturilor. Faptul că a existat o siguranță timpurie cu privire la rezultatul alegerilor mă face să cred că a existat un element informație suplimentară”, a mai spus Geoană.
Întrebat la ce oră aflase rezultatul alegerilor, Geoană a răspuns că era „spre 4 dimineața”.
„În esență dacă coroborăm elementele aflate atunci, volumul impresionant de dovezi și biblioraftul prezentat la CCR, acolo sunt elemente care permit un dubiu mai mult decât rezonabil cu privire la o operațiune vastă care a încercat să influențeze rezultatul alegerilor. Dacă punem cap la cap cele de atunci și cele aflate de-a lungul timpului, suspiciunea se agravează (….) Mă fac să cred că a existat un demers deliberat de încercare de fraudare a alegerilor”, a continuat să susțină Geoană.
Întrebat dacă acel ‘cal troian’ ar fi putut să aibă vreo influență și în cazul rezultatelor juridice, de după alegeri, Geoană a precizat că nu se poate pronunța, în acest sens.
„Nu știu și nu pot să fac o astfel de afirmație. Strict vorbind statistic și procedural, nu putem să nu constatăm diferențe masive de scor între turul 1 și turul 2, cu aceleași echipe”, a precizat fostul candidat la prezidențialele din 2009.
În schimb, în momentul în care a fost întrebat ce alte surse ar deține, pe lângă informațiile publicate în EVZ de Dan Andronic, când vorbește despre acele întâlniri, Geoană a răspuns că „E de notorietate faptul că exista o metodă de conversație între liderii politici și cei din zona de forță a statului roman”.
În ceea ce privește motivul pentru care nu ar fi făcut publice aceste informații, la acel moment, Geoană a declarat că demersurile firești au fost cele care au urmat alegerilor, respectiv contestarea la CCR și că ceea ce se întâmplase, privind rezultatul alegerilor, nu ar fi reprezentat miza sa.
„În clipa în care a existat o decizie a CCR – eu așa operez – care a consacrat un al doilea mandat pentru Președinția perioadei respective, din punctul meu de vedere, încercările, demersurile pe care le-am făcut prin contestarea la CCR, elementele de natură juridică și probatoriile pe care le-am produs, era lucrul firesc pe care trebuia să îl facem. Nu a reprezentat miza mea (…) Am respectat jocul nedemocratic, chiar dacă cred că a fost un joc strâmb și decizia de a respecta, știind că a fost ceva nefirec acolo, a fost un lucru pe care mi l-am asumat”, a mai spus Geoană,
Întrebat din nou la ce nume se referă, Geoană a refuzat să nominalizeze, argumentând că nu poate face „o legătură de cauzalitate între întâlnirile relativ frecvente ale unui grup de lideri poltici, și în PSD, și din alte partide, cu liderii acestor instituții și 2009”, deși a susținut imediat după că se află în fața comisiei pentru a spune tot ceea ce știe cu privire la 2009.
„Liderii din PSD sunt arhicunoscuți care se întâlneau și asta nu e o acuzație, ci e o constatare (…) Acest tip de dialog a existat”, a mai spus Geoană.
La finele ședinței, Geoană a declarat că va reveni probabil, luni, în fața comisiei pentru a răspunde și întrebărilor care nu au apucat să îi mai fie puse astăzi.
Întrebat și de jurnaliști, totodată, la ce persoane se referea atunci când a afirmat că existau întâlniri între lideri politici și reprezentanți înalți ai statului, Geoană a evitat să dea un răspuns concret.
„E un element de notorietate (…) În mod evident dacă vor exista întrebări luni, nu voi ezita să informez. Sunt multe elemente interesante în 2009. Au fost și în PSD situații care nu ar fi trebuit să se întâmple, dar cred că vina principală aparține celor care au condus România în acea perioadă”, a conchis Geoană.