Geoană: Implicarea Ungariei în achiziția de terenuri în România, inacceptabilă; CSAT să discute urgent

Zvonurile că Ungaria are un plan strategic de a cumpăra teren agricol în Transilvania sunt îngrijorătoare, iar implicarea deschisă a acestui stat în achiziția terenurilor din România e inacceptabilă, fiind necesară discutarea urgentă a subiectului în CSAT, susține senatorul PSD Mircea Geoană.

„Zvonurile, alimentate de declarațiile unui angajat al ambasadei Ungariei la București, conform cărora Ungaria are un plan strategic de a cumpăra teren agricol în Transilvania sunt de-a dreptul îngrijorătoare. (…) Mi se pare inacceptabil ca un stat – în cazul nostru Ungaria – să se implice deschis în activitatea de achiziție a terenurilor agricole din alt stat”, a precizat Geoană, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Geoană, care este și președinte al Comisiei parlamentare pentru aderarea la Schengen, a arătat că o astfel de atitudine este „lipsită de rațiune” și reprezintă o „provocare inacceptabilă”, care nu face decât să alimenteze o stare de tensiune de care nici România și nici Ungaria nu au nevoie.

„Statul român, cu toate instituțiile sale, trebuie să combată o asemenea politică a Ungariei”, a subliniat Geoană.

Senatorul PSD a arătat că, în opinia sa, vânzarea excesivă a terenului agricol către cetățeni străini, mai ales în contextul unor „inițiative dubioase” precum cea a Ungariei, este un „risc” pe care România trebuie să îl controleze foarte bine, fiind o problemă de interes național.

Geoană a precizat că există o diferență semnificativă între posibilitățile financiare ale românilor și cele ale cetățenilor străini interesați să cumpere teren agricol în România și a arătat că Parlamentul României a adoptat deja o lege prin care se oferă facilități importante, inclusiv împrumuri garantate de stat, pentru ca cetățenii români să cumpere teren agricol în propria lor țară, ceea ce reprezintă „un prin pas corect”.

„Orice stat are dreptul să-și apere interesele, chiar și cu riscul de a da naștere unor reacții sau ridicări de sprâncene din partea Bruxelles-ului”, a subliniat Geoană.

El a dat exemplul Ungariei, unde actuala lege limitează dreptul de proprietate a terenurilor agricole la fermierii profesioniști care au trăit și lucrat în Ungaria cel putin trei ani, în timp ce în Bulgaria, în octombrie 2013, Parlamentul a aprobat o prelungire controversată până în 2020 a moratoriului asupra vânzării terenurilor agricole pentru străini.

Geoană a mai spus că președintele Traian Băsescu „era” deplin informat despre gravitatea subiectului și a riscurilor aferente și a precizat că siguranța alimentară reprezintă un element important al securității naționale, drept pentru care acest subiect ar fi trebuit să se afle pe agenda CSAT cu mult înainte de 1 ianuarie 2014.”

„Deși târziu, acest subiect ar trebui să fie pus pe agenda CSAT cu cea mai mare urgență. Retrimiterea legii la Parlament, indiferent de motivele reale sau imaginare invocate de domnul Băsescu, ar trebui să reprezinte și o invitație pentru noi de a privi textul acestei legi cu și mai multă atenție și să completăm munca depusă de Executiv”, a mai precizat Geoană.

Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piața funciară, astfel încât cetățenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricții terenuri agricole.

Președintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, marți, reexaminarea Legii care reglementează cumpărarea de terenuri de către cetățenii europeni.

Președintele menționa în cerere faptul că articolul. 2 alineat (2) stabilește că „prevederile prezentei legi se aplică cetățenilor români, respectiv cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE)…” și „persoanelor juridice având naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE)”.

„Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică și persoanelor juridice având naționalitatea română sau numai persoanelor juridice având naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române”, se precizează în cerere, adăugându-se că această mențiune „este utilă deoarece un act normativ trebuie sa fie predictibil și previzibil”.

Cetățenii străini pot cumpăra deja teren în România începând cu 1 ianuarie, potrivit Tratatului de aderare cu UE, iar legea respinsă de președintele Traian Băsescu le dădea românilor drept de preempțiune la achizița terenurilor, a declarat agenției MEDIAFAX, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

„Lucrăm la lege și sperăm să fie aprobată cât mai curând. Prevederile privind liberalizarea pieței funciare din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii sunt liberi să cumpere teren în România. În absența legii, românii nu au drept de preempțiune la cumpărare”, a spus Constantin.
El spune că legea va fi modificată astfel încât să fie aprobată cât mai repede.

Presa a relatat, recent, că atașatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la București, Szabo Jozsef Andor, a declarat că există un program al autorităților ungare prin care cei care doresc să își vândă pământul pot încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră.

„Avem un program în acest sens, care în esență presupune că, dacă cineva vrea să își vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă dorește, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieții. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze”, susține Szabo Jozsef Andor, citat de portalul szekelyhon.

El a explicat și mecanismul: „După ce sistemul va deveni funcțional, doritorul nu are altceva de făcut decât să caute cea mai apropiată reprezentanță a noastră. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la fața locului și va evalua pământul. În funcție de asta, îi vom face o ofertă. Dacă nu va fi mulțumit, atunci poate încerca pe piața liberă. Dacă va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viageră, pământul și dreptul de folosință urmând să rămână pe numele lui până la sfârșitul vieții”.