Senatorul PNL Ioan Ghișe a declarat, pentru MEDIAFAX, că, prin decizia luată marți de Curtea Constituțională, aceasta face, în cooperare cu Parchetul, un „joc de-a alba-neagra” cu listele permanente și se străduiește să creeze obstacole pentru împlinirea voinței populare.
Potrivit lui Ghișe, tot ceea ce în mod public a cerut Traian Băsescu, la Curtea Constituțională „se execută printr-o majoritate de cinci la patru, adică judecătorii provenind de la Băsescu, de la PDL și cu domnul de la UDMR”.
„Faptul că acum Curtea Constituțională, în cooperare cu Parchetul, face un fel de joc de-a alba-neagra cu listele permanente, electorale, actualizate, mi se pare un joc care transcede cu mult procedurii instituționale”, a spus Ghișe.
El a explicat că decizia Biroului Electoral Central din 28 iulie, cu o zi înainte de referendum, precizează după care text de lege se face raportarea la listele permanente, și anume Legea 35 din 2008 pentru alegerea Parlamentului.
„Noi ne aflăm într-o situație în care Parchetul, în colaborare cu Curtea Constituțională, se străduiește să creeze obstacole pentru împlinirea voinței liber exprimate de 7,4 milioane de cetățeni români, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu”, a mai spus Ioan Ghișe.
Senatorul liberal a mai afirmat că atribuțiile Curții Constituționale, prevăzute în Constituție, precum și în legea de organizare și funcționare a acestei instituții, stabilesc în mod precis și explicit că are misiunea de a se observa respectarea procedurii legale privind organizarea și desfășurarea referendumului și confirmarea rezultatelor.
Curtea Constituțională a solicitat Guvernului să comunice, până la 21 august, listele electorale permanente actualizate până la data de 10 iulie.
Curtea Constituțională a admis, marți, solicitarea formulată de președintele suspendat, Traian Băsescu, de preschimbare a termenului ședinței CC la care va fi decisă validarea sau invalidarea referendumului de demitere, pentru 21 august, motivând instabilitarea politică și impactul asupra economiei.
Completarea la hotărârea Curții Constituționale (CC) din 2 august, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorității judecătorilor CC, a mai anunțat Curtea.