GRECO trage încă o dată semnalul de alarmă pentru Justiția din România. Raportul în care organismul CE își exprimă „profunda îngrijorare” față de măsurile adoptate de Parlament

Astfel, potrivit raportului, GRECO își exprimă „îngrijorarea serioasă față de anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, față de legislația adoptată de Parlamentul României privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii și față de amendamentele aduse codurilor penale”.

GRECO a pregătit acest raport ca urmare a unei decizii luate la reuniunea plenară din decembrie 2017 de a efectua o evaluare de urgență a reformelor judiciare din România, „având în vedere că acestea ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupție”.

„Raportul notează faptul că amendamentele aduse legilor justiției adoptate de Parlament în 2017 nu conțin cele mai controversate propuneri prezentate inițial în vara anului trecut. Cu toate acestea, GRECO este preocupat de potențialul impact al acestor legi, inclusiv asupra structurii instanțelor și a procuraturilor. În pofida importanței și a sferei largi a acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost, de asemenea, discutabil”, potrivit raportului.

„GRECO cere României să renunțe la înființarea noii secții speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, inițiat în februarie 2018, privind destituirea șefului biroului specializat al procuraturii anticorupție (DNA), și își reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecție suplimentare legate de procedurile de numire și de revocare a procurorilor-șefi de către puterea executivă” se arată în raportul GRECO.

„GRECO este de asemenea critic față de amendamentele aduse legislației penale care, dacă vor fi adoptate, ar intra în contradicție cu angajamentele internaționale ale României”, se arată în raport.

Printre modificările aduse legilor justiției se află și înființarea unei secții speciale pentru anchetarea magistraților care să funcționeze în cadrul Parchetului General. Curtea Constituțională a României a decis în luna ianuarie 2018 că această prevedere este constituțională după ce măsura a fost atacată.

Camera Deputaților a adoptat în 20 martie, legile justiției, reexaminate în Parlament ca urmare a Deciziilor Curții Constituționale.

Așadar, aleșii au adoptat modificările Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM.

La legea privind statutul magistraților, 303/2004, s-a votat eliminarea președintelui din procedura de numire șefilor instanței supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusă legii CSM.

Comisia specială, condusă de Florian Iordache, a redefinit eroarea judiciară în ceea ce privește răspunderea magistraților, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcției, a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii au stabilit și că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Comisia va avea ca prioritate, în perioada următoare, transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și modificările la Codul Penal.