Prima pagină » Știri politice » Guvernul a controlat un „eșantion” de primării să vadă cum au cheltuit banii dați de Udrea. Gheorghe Ștefan, reclamat la Parchet

Guvernul a controlat un „eșantion” de primării să vadă cum au cheltuit banii dați de Udrea. Gheorghe Ștefan, reclamat la Parchet

Corpul de Control al Prim-Ministrului a sesizat Parchetul după ce a constatat mai multe ilegalități în primării PDL sau PMP la cheltuirea fondurilor de Mediu, unele dintre acestea gestionate în timpul scurtului interimat al Elenei Udrea la Minister.

Guvernul a sesizat organele penale acuzând că, în 2009-2012, mai multe administrații locale, printre care cea PDL din Piatra Neamț, condusă de Gheorghe Ștefan, și Corbii Mari, unde primar era Constantin Anghel, au comis nereguli în utilizarea Fondului pentru Mediu pentru proiecte din Programul spațiilor verzi.

Surse din Guvern afirmă că unele nereguli ar fi identificate în perioada în care Elena Udrea conducea interimar Ministerul Mediului, instituție care gestionează Fondul de Mediu.

Udrea, ca ministru al Dezvoltării în Guvernul PDL, a condus interimar Ministerului Mediului în noiembrie-decembrie 2009, după ce PSD s-a retras de la guvernare.

RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL

Concluzia rezultă în urma anchetei Corpului de control pe baza unui „eșantion” constituit dintr-o serie de unități administratv-teritoriale, respectiv municipiul Piatra Neamț, orașul Petrila (PDL) și comuna Ila (Hunedoara, PDL), comunele Dragalina (PSD) și Ștefan cel Mare (Călărași, PSD), comunele Aghireșu (PDL) și Mihai Viteazu (Cluj, UDMR), comunele Corbii Mari și Răscăeți (Dâmbovița, PDL), comuna Roata de Jos (Giurgiu, PDL) și comuna Lovrin (Timiș, PDL).

Conform raportului, unele dintre aceste autorități au primit bani și prin Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din mediul rural, coordonat de Ministerul Dezvoltării, condus atunci tot de Udrea.

În raport se arată că, în 2009, pentru realizarea de spații verzi în municipiul Piatra-Neamț, Administrația Fondului pentru Mediu a încadrat proiectul într-o altă categorie decât cea corespunzătoare la analiza cererii de finanțare, având ca efect obținerea unei finanțări suplimentare de către autoritatea locală, putându-se observa totodată că, inițial, a fost marcată în formular rubrica care atestă respingerea proiectului, marcare ștearsă ulterior.

Inspectorii concluzionează că, urmare a îndeplinii defectuoase a atribuțiilor de serviciu, municipiului Piatra Neamț i-a fost acordată din Fondul de Mediu o finanțare nerambursabilă de 1,8 milioane lei.

În raport se mai arată că reprezentanții Primăriei Corbii Mari au cerut înscrierea în cartea funciară de date care nu corespund adevărului, ca și primarul din Aghireșu, care nu a informat despre modificarea amplasamentului terenului. Pentru neîndeplinirea acestei obligații de către Primăria Aghireșu, contractul de finanțare nerambursabilă a fost reziliat, iar primăria a fost obligată să restituie banii cu dobândă.

În comuna Mihai Viteazul, primarul a aprobat inițierea procedurii de atribuire cu un an întârziere față de prevederile contractului de finanțare nerambursabilă și, pentru a nu pierde banii, au semnat un act adițional antedatat.

Pentru spațiile verzi din Piatra Neamț, inspectorii mai acuză atribuirea ilegală a contractelor de lucrări, fără să fie verificat dacă firma câștigătoare respectă toate obligațiile. Aceeași firmă câștigătoare în Piatra Neamț, Garden Center Grup, a fost declarată câștigătoare și în Răscăieți și Corbii Mari, dat tot ilegal, deoarece nu depusese înscrisuri obligatorii.

Și primăriile din Aghireșu a atribuit contractul cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, cerând firmelor criterii minime de calificare fără să motiveze, în timp ce Primăria din Lovrin a acordat contractul firmei Marrati Construcții, prin date nereale, deși oferta acesteia trebuia respinsă. Pentru realizarea unui parc în Lovrin, firma nu a ececutat efectiv nicio lucrare, ci a subcontractat, obținând un avantaj patrimonial de 16.285 lei.

În comuna Roata de Jos, contractul pentru realizarea unui parc a fost subcontractat firmei Garden Center Grup, care fusese descalificată la licitație pentru că prețul cerut era, conform legii, neobișnuit de mic. Inspectorii arată că au indicii că între câștigător, Eurorom Construct, și acest subcontractant a existat o înțelegere interzisă de Legea concurenței. Prin această operațiune, subcontractantul a obținut în proiect un avantaj patrimonial de 103.916 lei.

În Răscăeți, Garden Center Grup a subcontractat lucrările pentru spații verzi în condițiile în care Primăria nu a cerut informații în acest sens, iar în comuna Ștefan cel Mare contractul pentru scuaruri a fost tot subcontractată de asocierea Proms Concept Group-Smart Development.

O altă concluzie este că, în comuna Corbii Mari, nu au existat autorizații de construire și că, în Piatra Neamț, Primăria a recepționat lucrările de la Garden Center Grup fără obiecții, deși acestea nu erau executate conform documentației tehnice.

Dste incorecte în fișa de recepție au fost înscrise și de Primăria comunei Dragalina, unde, pentru o aparență de legalitate a plăților, au fost folosite date neadevărate.

Astfel de situații au fost identificate și în comuna Roata de Jos, unde au fost sesizate și diferențe între semnăturile acelorași persoane, și comuna Ila.

În aceste condiții, inspectorii acuză autoritățile locale că au decontat nejustificat cheltuieli, cu păgubirea Fondului de Mediu, în cuantum total de peste 250.000 lei.

Se mai arată că, în Piatra Neamț, firma Garden Center Grup a declarat o cotă de profit de doar 0,01%, dar prin ascunderea costului real al adaosului practicat, de peste 227%, profitul fiind ascuns în costurile eligibile și decontat astfel de Administrația Fondului pentru Mediu, nu din surse proprii ale primăriei, paguba astfel creată fiind de 188.238 lei.

La fel a procedat Garden Center Grup și în comuna Corbii Mari, cu o pagubă creată Fondului de Mediu de 110.716 lei, ca și firma Proms Concept Group în comuna Ștefan cel Mare, prin intermediul primăriei care a trasmis datele la Administrație Fondului de Mediu, cu o pagubă de 54.818 lei.