Guvernul anunță că va desecretiza stenograma discuțiilor privind punctele de vedere emise pentru legi

Decizia de desecretizare a fost luată după ce, la finalul ședinței de miercuri, Guvernul a anunțat inițial că a avizat favorabil inițiativa legislativă care sancționează cu închisoarea dezvă;uirea de informații din dosare penale aflate în cercetare, iar ulterior a precizat că avizul a fost, de fapt, nefavorabil.

Problema a fost explicată de Guvern ca „eroare tehnică”.

„Având în vedere eroarea tehnică din comunicatul de presă din data de 29 octombrie, pentru o transparență totală, Guvernul va emite un act normativ în următoarea ședință de guvern, prin care va fi desecretizată stenograma discuțiilor privind aprobarea punctelor de vedere pe marginea proiectelor de lege propuse Guvernului pentru avizare”, se arată într-un comunicat transmis vineri de către Executiv.

Guvernul a transmis, joi, conținutul avizului nefavorabil emis la proiectul privind sancționarea divulgării informațiilor din cauze penale în cercetare, din care rezultă că motivul respingerii este că, în opinia Executivului, propunerea nu clarifică suplimentar infracțiunea față de prevederile actuale.

Astfel, Guvernul arată că, prin reglementarea infracțiunii prevăzute la articolul 277 din Codul penal, respectiv „Compromiterea intereselor justiției”, s-a urmărit, în primul rând „creșterea gradului de exigență” față de funcționarii care își desfășoară activitatea în domeniul administrării justiției în legătură cu modul de gestionare a unor date și informații obținute în cursul unui proces penal, care pot influența semnificativ „aflarea adevărului” ori dreptul la un proces echitabil al persoanei cercetate sau judecate.

Guvernul consideră că practica judiciară a dovedit, fără echivoc, că reglementările actuale nepenale sunt insuficiente, astfel că folosirea mijloacelor penale pentru atingerea scopului urmărit „este justificată și apare ca singura soluție viabilă”.

Astfel, arată Guvernul, incriminarea faptei de divulgare, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să fie administrată o probă în cursul urmăririi penale de către un funcționar care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției are drept scop împiedicarea scurgerilor de informații, dar nu orice fel de informații privitoare la urmărirea penală, ci doar a acelora care pot împiedica sau îngreuna administrarea unei probe, precum divulgarea identității unui suspect ale cărui mijloace de comunicație sunt interceptate, dezvăluirea unei operațiuni sub acoperire preconizată ori aflată în desfășurare, divulgarea datelor din conținutul unei autorizații de percheziție care nu a fost încă efectuată, dezvăluirea de informații privind data și locul în care urmează să fie realizat un flagrant.

Executivul mai arată că, pentru a întări garanțiile privind dreptul la un proces echitabil și în special prezumția de nevinovăție, consacrate în articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a fost incriminată fapta de dezvăluire, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală înainte să fie dispusă o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției.

Potrivit Convenției, statele semnatare au, pe lângă obligația negativă de a se abține de la orice încălcare a drepturilor în afara limitelor permise, și obligația pozitivă de a lua măsurile necesare să asigure garantarea acestor drepturi împotriva încălcării lor de către orice altă persoană, astfel că încălcarea prezumției de nevinovăție angajează responsabilitatea statului în cazul încălcării oricăreia dintre cele două obligații arătate, apreciază Guvernul.

„Prin această reglementare se urmărește împiedicarea funcționarilor să prezinte mijloacele de probă (declarații de matiori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conținutului unor convorbiri înregistrate etc.) dintr-un proces penal în curs de desfășurare în scopul de a nu transforna prezumția de nevinovăție într-o prezumție provizorie de vinovăție până la soluționarea cauzei. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conținutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitatea, relevanța și forța probatorie; de exemplu, o interceptare telefonică din conținutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracțiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedește că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă etc., dar odată adusă la cunoștința publicului, o probă aparent incriminatorie, va induce în mod inevitabil ideea de nevinovăție, iar uneori aceasta nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăție de autoritățile judiciare”, este punctul de vedere al Executivului.

O altă apreciere este că s-a urmărit ca reglementarea să nu permită ascunderea sub motivarea protejării intereselor justiției a unor manifestări contrare acestor interese comise de autorități, considerent pentru care a fost prevăzută o cauză justificativă, potrivit căreia divulgarea ori dezvăluirea de acte sau activități ilegale comise de autorități într-o cauză penală nu intră în sfera ilicitului penal.

„Menționăm că, deși scopul propunerii este reprezentat de îndreptarea formulărilor imprecise care, în forma lor actuală, sunt de natură a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, în realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infracțiunii, pe de-o parte, și lărgesc sfera de aplicabilitate a infracțiunii atât din perspectiva elementului material, cât și din perspectiva subiecților activi ai infracțiunii, pe de altă parte. Astfel, în legătură cu conținutul alin. (1) al art. 277, inițiatorul extinde sfera infracțiunii și la divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obțină, sintagmă lipsită de previzibilitate, în condițiile în care persoana nu are cum să anticipeze care informații sau mijloace urmează să se obțină. Mai mult decât atât, deși infracțiunea inițială avea în vedere sfera procesului penal, pentru argumentele prezentate anterior, prin inițiativa legislativă se propune, în mod nejustificat, extinderea sferei de aplicabilitate a infracțiunii la toate cauzele”, este argumentul pentru care Guvernul a avizat nefavorabil proiectul „în forma prezentată”.

Executivul mai arată că textul în vigoare este suficient de clar cu privire la sfera subiecților activi, în sensul că ambele categorii de subiecți – magistrații și funcționarii publici – sunt definiți în legislația specifică, spre deosebire de modificarea propusă care face vorbire despre persoane care au luat cunoștință de informații în virtutea unei „calități stabilite de lege”, sintagmă evident ambiguă, de natură a crea dificultăți în aplicarea textului de lege.

Avizul Guvernului s-a bazat pe punctul de vedere al Ministerului Justiției, care a transmis că se impun precizări suplimentare cu privire la conținutul modificărilor propuse, în sensul că, deși scopul propunerii este reprezentat de îndreptarea formulărilor imprecise care, în forma lor actuală, sunt de natură a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, în realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infracțiunii și lărgesc sfera de aplicabilitate a infracțiunii.

Miercuri seara, după ce MEDIAFAX a anunțat decizia Guvernului de a aviza favorabil proiectul care sancționează dezvăluirea de informații nepublice din dosare penale aflate în cercetare, Executivul a schimbat comunicatul privind actele normative adoptate în ședința de miercuri și a refăcut forma avizului emis la acest proiect, comunicând acum că avizul este nefavorabil, nu favorabil cum a transmis inițial.

Astfel, a fost transmis un nou comunicat, în care este precizat că punctul de vedere al Guvernului referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativă inițiată de senatorul PSD Șerban Nicolae, este de a trimite un „aviz nefavorabil în forma prezentată”.

Inițial, în comunicatul transmis miercuri după-amiaza, Guvernul anunța că a transmis un aviz favorabil acestui proiect.

În comunicatul de miercuri seara a fost modificată forma avizelor și la alte proiecte, prezentate inițial ca fiind favorabile.

Între cele două comunicate, premierul Victor Ponta a declarat însă că el crede că, „într-o societate normală”, cei care dau informații din dosare sunt birourile de presă ale parchetelor și că pentru cei care dezvăluie informații nepublice există sancțiuni în toată Europa, susținând totodată că amendamentul senatorului PSD Șerban Nicolae nu are nicio legătură cu presa, ci se referă doar la informațiile nepublice din dosare.

Joi dimineața, Guvernul a informat că, dintr-o „eroare tehnică”, în comunicatul transmis după ședința de miercuri a fost anunțat că toate proiectele prezentate în ședință au primit aviz favorabil, deși printre cele 37 puncte de vedere referitoare la unele proiecte legislative au fost și unele cu aviz nefavorabil.

„Printre acestea se enumeră și proiectul de Lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, referitor la noi pedepse pentru cetățenii care dezvăluie informații din dosarele penale, care nu a fost avizat pozitiv de către Guvern”, se arată în comunicat.

Inițiativa senatorului PSD Șerban Nicolae de modificare a Codului Penal, prin care dezvăluirea de informații care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepsește cu închisoarea, a trecut tacit de Senat la începutul lunii octombrie.

Propunerea legislativă a senatorului Șerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reformulării dispozițiilor articolelor 276 și 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiției și respectiv compromiterea intereselor justiției.

Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declarația publică cu caracter nereal, făcută cu intenție, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părți, direct sau prin reprezentanți autorizați, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfășurare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obțină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea, în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea, în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

Dezvăluirea de informații care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la 3 ani.

Dacă fapta este săvârșită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

Nu constituie infracțiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități ilegale comise de instanță sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a susținut că, prin propunerea sa legislativă ziariștii nu riscă sancțiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informații către presă.

Camera Deputaților este forul decizional.

În octombrie, ministrul Justiției a declarat că inițiativa senatorului PSD Șerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaților, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susținând că nu crede că intenția parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliștii, ci de a găsi „o formulă de prevenire a scurgerilor de informații de la instanțe”.