Florin Cîțu promite că un guvern PNL cu puteri depline va plafona prețurile la energie. Decizia, în prima ședință „după ce se va rezolva criza”

Florin Cîțu a anunțat, la finalul primei ședințe de Guvern de la demiterea acestuia în Parlament, că Partidul Național Liberal și Executivul vor susține plafonarea prețurilor la energie, dar în momentul primei ședințe a unui Cabinet cu puteri depline. Guvernul Cîțu, demis marți de în plenul reunit al Parlamentului, s-a întrunit, miercuri seara. Conform Constituției, în această situație, Cabinetul Cîțu are opțiuni limitate în adoptarea de acte normative.

„Am văzut evoluția prețurilor în ultima perioadă și am luat decizia ca Partidul Național Liberal și Guvernul să susțină plafonarea prețurilor la energie în România. Va fi o decizie luată în prima ședință de Guvern după ce se va rezolva criza. Vom susține plafonarea la prețurile pe care le vedem în această perioadă. De aceea, avertizez companiile care vor să profite de acest anunț în perioada următoare să nu se chinuie, pentru că vom folosi plafonarea la prețurile actuale”, a declarat Florin Cîțu.

Membrii Cabinetului Cîțu s-au reunit, de la ora 19:00, la Palatul Victoria, după ce, marți, aleșii au dat marți un vot de blam la adresa sa, votând în majoritate moțiunea de cenzură depusă de Partidului Social Democrat, respectiv 281 de voturi, peste cele 234 necesare pentru ca moțiunea să treacă în Parlament. Inițial, ședința fusese anunțată pentru ora 17:00.

După ședința plenului reunit al celor două Camere, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat, marți, în declarația de presă de la Palatul Cotroceni, că va convoca consultări cu partidele politice, pentru desemnarea unui nou premier, abia săptămâna viitoare. Într-o intervenție de miercuri, șeful statului a explicat de ce a dat un termen atât de lung și are sunt șansele să fie desemnat premier tot Florin Cîțu.

Agenda oficială a ședinței de miercuri a Guvernului demis nu fost publicată. Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat – până la validarea alegerilor generale şi când e demis prin retragerea încrederii – îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

După plecarea USR din Guvern, Executivul are acum în componență 14 membri, cu tot cu Florin Cîțu, și vicepremierul UDMR Kelemen Hunor.

Șase dintre membrii Executivului, inclusiv prim-ministru, au două portofolii, dintre care unul interimar, preluat după demisia miniștrilor USR, după ce președintele Klaus Iohannis a luat act  de demisii și a numit interimari. Locul lui Dan Barna, vicepremier, nu a fost preluat interimar, pentru că nu avea un portofoliu. Mandatul lui Stelian Ion la Ministerul Justiției, revocat săptămâna anterioară de Florin Cîțu, este deținut interimar de Lucian Bode.

Astfel, din actualul Executiv fac parte:

• Florin-Vasile CÎŢU, prim-ministru, ministru interimar al investițiilor și proiectelor europene (în locul lui Cristian Ghinea)
• Hunor KELEMEN, viceprim-ministru
• Dan VÎLCEANU, ministrul finanțelor, ministru interimar al transporturilor și infrastructurii (în locul lui Cătălin Drulă)
• Lucian Nicolae BODE, ministrul afacerilor interne, ministru interimar al justiției (în locul lui Stelian Ion)
• Bogdan Lucian AURESCU, ministrul afacerilor externe
• Nicolae-Ionel CIUCĂ, ministrul apărării naționale
• Virgil-Daniel POPESCU, ministrul energiei, ministru interimar al economiei, antreprenoriatului și turismului (în locul lui Claudiu Năsui)
• Nechita-Adrian OROS, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale
• Barna TÁNCZOS, ministrul mediului, apelor și pădurilor, ministru interimar al cercetării, inovării și digitalizării (în locul lui Ciprian Teleman)
• Attila-Zoltán CSEKE, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, ministru interimar al sănătății (în locul Ioanei Mihăilă)
• Raluca TURCAN, ministrul muncii și protecției sociale
• Sorin-Mihai CÎMPEANU, ministrul educației
• Bogdan GHEORGHIU, ministrul culturii
• Carol-Eduard NOVÁK, ministrul tineretului și sportului

Care e procedura pentru desemnarea unui nou premier

Conform Art. 85 din Constituție, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

După această etapă, conform Regulamentului comun, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern.

În cazul favorabil, conform art. 92 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”. Dacă nu, se reia procedura iar președintele poate desemna un nou premier.

În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Confort art. 89 din Constituție, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.