Guvernul își mută activitățile la Parlament/ Palatul Victoria intră în reparații, cu bani din PNRR
Clădirea Guvernului va intra în reparații de anul viitor, iar birourile vor fi mutate în clădirea Parlamentului, mai exact la Senat.
Palatul Victoria va fi reabilitat cu fonduri europene, prevăzute deja în PNRR, potrivit unor surse guvernamentale.
Palatul Victoria, sediu al Guvernului, va intra în reabilitare de anul viitor, urmând ca activitatea Executivului să se desfăşoare într-un corp de clădire din Palatul Parlamentului, anunță premierul.
Vor fi lucrări ample, ale căror costuri se ridică cel mai probabil la zeci de milioane de euro.
Este un subiect în discuție încă dinaintea venirii premierului Marcel Ciolacu la palatul Victoria. Este o necesitate pentru că această clădire în care ne aflăm datează din anii 1930, a ajuns la un nivel de uzură, cel puțin la nivelul instalațiilor destul de ridicat și s-a considerat în urma unei evaluări că este necesară o reabilitare. …Suntem în faza în care acest comitet tehnic-economic constituit pentru a evalua oportunitatea și calendarul acestor lucrări pregătește pentru viitorul apropiat o H.G. care va consfinți necesitatea și alocarea bugetară pentru aceste lucrări. În urma acelei hotărâri va fi făcută în transparență și conform normelor de achiziții publice o licitație pentru a desemna proiectantul și echipa de execuție a acestei lucrări. Nu știu care va fi bugetul total al reabilitării, însă 10.5 milioane de euro sunt prevăzute în PNRR pentru această clădire, pentru palatul Victoria, pentru reabilitarea ei energetică. Acești 10.5 milioane de euro trebuie cheltuiți, trebuie investiți așa cum au fost aprobați în PNRR până la termenul limită, februarie 2026. Deci lucrurile se vor întâmpla într-un viitor destul de apropiat, poate chiar și de anul acesta, dar trebuie bifat calendarul pe care vi l-am descris mai devreme.
În ceea ce privește unde își va desfășura activitatea Guvernul României se iau în considerare mai multe variante, dar nu știu să existe vreo decizie în acest sens, dar este foarte plauzibil ca din motive de eficiență, un spațiu din cadrul palatului Parlamentului deja renovat, pregătit pentru a fi preluat de către un minister, este posibil ca în acel spațiu Executivul să se mute până când se va putea reinstala în Palatul Victoria, a declarat Mihai Constantin, purtător de cuvânt al Guvernului, la briefing-ul de presă de la Palatul Victoria.
Ce spun reprezentanții Secretariatului General al Guvernului (SGG)
Clădirea, aflată în domeniul public al statului, aparținând patrimoniului național, a suferit în decursul celor peste 80 de ani de funcționare etape de uzură fizică, care au dus la deteriorarea majoră a finisajelor, a unor elemente constructive și a stării tehnice a instalațiilor.
Pentru buna funcționare a întregului ansamblu, dar și pentru reducerea cheltuielilor de întreținere și pentru eficientizarea energetică a clădirii, se impune ca lucrările de intervenții si modernizare să fie continuate, astfel încât să nu prezinte pericol în exploatare, iar noile instalații realizate, moderne, să nu rămână racordate la vechea instalație, realizată în urmă cu peste 80 de ani, se arata în documente ale SGG.
sursa foto: merg.in
De ce se numește Palatul Victoriei?
În această clădire au avut biroul Mareșalul Ion Antonescu, Ana Pauker, Petru Groza, Ilie Verdeț, Elena Ceaușescu, dar și prim-miniștrii care au condus Guvernul, după 1990.
Clădirea poară numele pieței în care se află, Piața Victoriei.
Piața Victoriei a primit această denumire în anul 1878, după Războiul de Independență și așa i-a rămas numele. Este una dintre puținele Piețe din București care nu și-a schimbat denumirea în timp.
Clădirea a fost ridicată între anii 1935-1944 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, cel care a proiectat alte construcții emblematice în București: Palatul Elisabeta, clădirea Athenee Palace, Biblioteca Academiei Române sau Palatul CFR.
Fiind destinat găzduirii Ministerului de Externe din timpul regimului comunist, stilul în care a fost construit aparține curentului clasicismului epurat și este în concordanță cu cererile de la vremea respectivă.
După cum a declarat și Duiliu Marcu, structura și aspectul Palatului Victoria înfățișează „preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”.
Inițial, intenția nu a fost aceea de a plasa Palatul Victoria ca personaj arhitectural principal în cadrul Pieței Victoriei, ci, dimpotrivă, de a face parte din clădirile care ar fi trebuit să seteze cadrul pentru amplul proiect al clădirii Ministerului Aerului ce urma să oprească perspectiva dinspre Arcul de Triumf.
Această clădire monumentală s-a concretizat mai târziu în blocul în care astăzi se află Victoria Business Center.
În primă fază, fațada principală a Palatului Victoria, cât și fațadele laterale ce aveau panouri decorative sculptate, erau realizate din marmură de Carrara. După deteriorările suferite în urma bombardamentului din 1944, panourile laterale sculptate au fost înlăturate, iar partea din fața a fost reconstruită din plăci de travertin.
Descrierea Palatului
Suprafața totală a clădirii este de 26.000 de metri pătrați și respectă un plan rectangular și simetric pe mai multe niveluri. Axa de compoziție a planului este reprezentată de sălile oficiale de recepție.
Fațada clădirii are o lungime de 90 de metri, dintre care 70 sunt ocupați de un rând de pilaștri și un portic în arcade, iar în ambele extremități ale fațadei există câte un plin.
Clădirea are două grădini interioare care sunt accesibile din holul de onoare de la parter de unde, de asemenea, pornește o scară monumentală ce urcă la etajul I spre galeria de onoare.
Aceasta este decorată cu coloane și oglinzi, face legătura între sala de recepție și sălile de banchet și consiliu. Spre deosebire de etajul I, care este dedicat recepțiilor, nivelurile superioare sunt ocupate de cabinete și birouri ale funcționarilor din cadrul guvernului.
Lucrări de reabilitare
Datorită faptului că Palatul Victoria a fost încadrat în clasa 1 de risc seismic, iar cererea de spațiu pentru desfășurarea activităților administrației publice era în continuă creștere din cauza retrocedărilor sediilor lor inițiale, în anul 2006, s-a organizat un concurs internațional de arhitectură având ca temă „Extinderea Palatului Victoria”.
Aceasta urmărea construirea unui corp nou care să formeze cu corpul vechi o entitate unitară și care să asigure spațiile necesare desfășurării activităților guvernamentale pe toată durata procesului de consolidare a Palatului Victoria.
Extinderea presupunea ocuparea spațiului din spatele palatului ce era aflat în domeniul public al statului.
În 17 iulie 2007 au fost făcute publice rezultatele concursului, iar echipa câștigătoare a fost Die Architekte Cie, formată din arhitecții olandezi Branimir Medic și Pero Puljiz. Din cauza lipsei de expertiză în gestionarea unui proiect de interes public, în 2008, terenul din spatele Palatului Victoria a fost scos de sub administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) și preluat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (conform HG nr. 689/2008) ce avea sub autoritatea sa Compania Națională de Investiții, specializată în domeniul respectiv.
După finalizarea lucrărilor, Palatul Victoria urma să intre în administrarea Secretariatului General al Guvernului, partea veche rămânând zonă de protocol, iar birourile funcționarilor să fie transferate în corpul nou.
În august 2009 au început lucrările de consolidare (conduse de firma Aedificia Carpați), însă în același an România a intrat în recesiune, iar proiectul de extindere a palatului, pentru care era necesară demolarea a trei corpuri aflate în spatele clădirii, nu a mai fost inițiat.
Lucrările de consolidare au durat trei ani și au fost finalizate în martie 2012. Angajații nu au fost mutați pe perioada derulării proiectului, aceștia fiind expuși diverșilor factori de stres și poluare caracteristici șantierelor, cum ar fi praful, zgomotul și chiar și inundații.
Costurile consolidării Palatului Victoria începute în 2009 au depășit suma de 14 milioane de euro, iar lucrările de refacere a basoreliefurilor de pe plinurile fațadei principale, propuse în 2008 de Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României la vremea respectivă.
Lucrările de reconstrucție la Vila Lac 1, 60 de milioane de euro
280.075.000 de lei (echivalentul a 60 de milioane de euro) este suma pe care Ministerul Dezvoltării o cere, iar ministrul Finanțelor este de acord, pentru renovarea fostei reședințe a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, din zona de nord a Capitalei, care este folosită, astăzi, de demnitari pentru reprezentare și protocol.
La nivel de oportunitate nu pot să-mi asum declarații de oportunitate, însă pot să spun ce am auzit de la premierul României că nu este cazul să punem această reabilitare pe lista priorităților, deși este un demers necesar, a spus echipa de expertizare este vorba de un întreg complex de 10 ha cu mai multe construcții pe el și datând din anii 60 a trecut printr-o succesiune de seisme în București care trebuie să corespundă unor standarde de protocol pe care o țară le poate oferi, în cazul nostru România, pentru că acolo sunt găzduiți vizitatori atunci când există oportunități. Prioritizarea pe lista guvernamentală va fi confirmată abia după ce tot în ședință de Guvern va trebui adoptată o hotărâre, dacă nu aveam acea hotărâre, proiectul pus acum în transparență de ministerul Dezvoltării va fi ajustat în consecință, a spus Mihai Constantin, purtător de cuvânt al Guvernului.
CITEȘTE ȘI: