Guvernul va negocia cu experții FMI și CE un deficit 2-2,1% din PIB pentru co-finanțări și armată

Ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanțelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experții FMI și CE ar accepta o proiecție de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creștere economică nominală.

Atât Consiliul Fiscal, cât și experți din Ministerul Finanțelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puțin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare și co-finanțare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta, care va avea marți dimineață prima întâlnire cu misiunea comună FMI-CE, a solicitat Ministerului Finanțelor Pulbice să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele și impozitele nu vor fi majorate în 2015.

Anterior campaniei elctorale, Finanțele analizau o serie de măsuri privind majorarea unor impozite care să ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri.

În urmă cu două săptămâni, MEDIAFAX a publicat un document care conține mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi creșterea impozitelor locale pe terenuri și imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

De asemenea, documentul menționa posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% și 35%).

Finanțele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an și care au dus și la suspendarea acordului cu FMI și CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii și salarii peste indexarea cu rata inflației.

Până în prezent Finanțele au anunțat doar că accizele exprimate exclusiv în lei și înghețate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflației calculată la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finanțelor au declarat pentru MEDIAFAX că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflației și pentru 2015 va fi adoptată abia după discuțiile cu FMI și CE.

Indicații despre intențiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB și o parte din cofinanțările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că săptămâna trecută Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici.

Întrucât execuția bugetară din acest an a fost ținută foarte strâns, în principal pe partea de investiții publice, Finanțele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câștigate în justiție și a unor obligații ale ANRP.

Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, tranșa aferentă anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin titluri executorii, 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unități afalte sub administrarea primăriilor.

Această rectificare nu ajută însă construcția bugetară pentru anul 2015, întrucât țintele convenite cu FMI și Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câștigate și au devenit o obligație certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiții pentru 2015 crește deficitul pe ESA și va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

„Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanțări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanțare de 15 miliarde lei pentru a-și atinge țintele. Altfel, sunt bani pierduți de la UE. Pe toată legislația în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus pentru MEDIAFAX surse din MFP.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene și estimările autorităților întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Potrivit primelor estimări realizate de Ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanțare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini țintele de absorbție a fondurilor europeneși, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exercițiul financiar 2007-2014.

Sursele citate au precizat însă pentru MEDAFAX că sunt puține variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă se va negocia un deficit bugetar mai mare decât cel convenit deja cu instituțiile internaționale.

Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, așa cum au propus inițial experții FMI și CE.

În materia accizelor, deși banca centrală nu vede un impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanțele au analizat impactul bugetar și asupra pieței prin majorarea accizelor la bere și vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piață este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI și CE, care va veni marți, 2 decembrie, la București strict pentru discuții pe această problematică.