HARTA candidaților la PRIMĂRII. Cum umplu marile partide golurile lăsate de dosarele de CORUPȚIE

După ce Sorin Oprescu, cel care era creditat din nou cu cele mai mari șanse la câștigarea fotoliului de primar general al Capitalei, a ieșit neașteptat din scenă, fiind arestat și inculpat pentru corupție, drumul spre Primăria Capitalei rămâne deschis. Partidele consacrate, cele relativ nou-înființate, dar și o serie de candidați independenți se luptă deja în promisiuni și criterii de integritate pentru a câștiga încrederea bucureștenilor.

Din partea PNL și-a lansat în această săptămână candidatura la Primăria Capitalei Cristian Bușoi. Politicianul a pornit, însă, cu stângul, prezentându-și programul electoral cu ajutorul unor imagini din clubul Colectiv, alăturate unor fotografii care ilustrau consecințele cutremurului din 1977. Sloganul sub care au fost aduse împreună cele două tragedii a fost „București, trezește-te!”.

Mulți români s-au declarat, însă, revoltați de această strategie de lansare, catalogându-l pe Bușoi drept „candidatul dezastrului” și acuzându-l că dorește să folosească aceste tragedii în scopuri electorale. Candidatul PNL a încercat, totuși, să motiveze alegerea declarând că „dacă reamintim oamenilor drama din 1977 și drama din 2015 vor înțelege că nu mai este timp (…) și că trebuie să treacă la acțiune”. Ulterior, acesta a adresat scuze pe Facebook celor care s-au simțit lezați și a declarat că înțelege criticile care i-au fost aduse.

Oricum ar fi, în urma acestui eveniment, candidatura lui Cristian Bușoi începe să scârțâie. Cu toate că în sondaje politicianul are o notorietate destul de bună – un sondaj realizat de INSCOP la finalul anului trecut arăta atunci că 36,2% dintre respondenți aveau o opinie favorabilă despre Bușoi – surse politice susțin că, în prezent, liberalii caută alternative.

În acest caz, nu este exclus ca soluția pentru un candidat definitiv să rămână Cătălin Predoiu, cu toate că numele acestuia din urmă nu a fost inclus până acum în sondaje.

De cealaltă parte, în PSD, cel mai bine cotat candidat până în momentul de față este Ecaterina Andronescu. De fapt, tot aceasta s-a situat și pe prima poziție în sondajul comandat de PNL și realizat de INSCOP la sfârșitul anului trecut, cu o favorabilitate de 44,6%. Șansele ca Andronescu să rămână o variantă definitivă sunt, însă, destul de reduse, mai ales că, de-a lungul timpului, au fost vehiculate destul de multe nume.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a vobit, la un moment-dat, și despre posibilitatea reală de a o trimite în lupta pentru Primăria Capitalei pe Gabriela Firea. De altfel, un sondaj realizat la sfârșitul anului trecut la comanda PSD arată că bucureștenii o plasează pe prima poziție în topul favorabilității, cu 30%.

Robert Negoiță, plasat în sondajele PSD pe locul secund, la diferență de doar două procente față de Ecaternia Andronescu, este de asemenea o variantă luată în calcul de PSD pentru Primăria Generală. El a reușit să strângă 42,2% dintre opiniile pozitive ale bucureștenilor în sondajul PSD.

Un alt posibil candidat care face vâlvă la București este Traian Băsescu, președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP). De curând, acesta a declarat public că „l-ar spulbera” pe candidatul PNL, Cristian Bușoi, chiar și fără să apară la televizor. „Pentru Bușoi, ca să îl spulber, nu trebuie să intru (n.r. în lupta pentru Primăria Capitalei), trebuie să anunț doar și să stau acasă. Nu trebuie să apar la nicio televiziune, doar să anunț de acasă”, a spus Băsescu la România TV.

De fapt, fostul președinte al României, care a mai ocupat și în trecut funcția de primar al Capitalei, a afirmat în repetate rânduri că nu exclude o candidatură la Primăria București, dar că își va face publică decizia „la momentul potrivit”. Clipa oportună pare să fie foarte aproape, întrucât PMP susține sâmbătă un Consiliu Național, la care însă anunțarea candidatului la Primăria Capitalei nu apare, fiind amânată. Sondajul Avangarde realizat la comanda PSD îl plasează pe Băsescu pe locul secund, cu un procent de 18% din voturi.

Din perspectiva capitalului său de imagine – actualmente majoritar negativ – Traian Băsescu ar fi mult mai avantajat de modificarea legii, astfel ca alegerile pentru Primărie să se desfășoare în două tururi de scrutin. De altfel, PMP a și depus la Parlament o inițiativă legislativă în acest sens, care prevedea revenirea la sistemul de alegere a primarilor în două etape. Politicienii din Mișcarea Populară au argumentat atunci că, fiind aleși în două tururi, aleșii ar dispune de o legitimitate suplimentară, fapt ce ar contribui la „consolidarea actului de guvernare locală”.

În contextul politic actual, cu alegerile parlamentare carese apropie, principala miză a lui Băsescu pare legată, totuși, de propria formațiune: creșterea vizibilității Partidului Mișcarea Populară, în așa fel încât să poată obține un procent din voturi care să-i asigure pragul electoral de 5% și, automat, intrarea în Parlament.

Și actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și-a exprimat în trecut intenția să candideze pentru ocuparea fotoliului de primar general, din partea ALDE. Numele acestuia apare și în sondajele realizate la sfârșitul lunii decembrie, iar bucureștenii l-au plasat în prima parte a clasamentului cu opțiuni pozitive în proporție de 39,4%. De fapt, Tăriceanu a și scris pe Facebook că această perspectivă îi surâde și că și-ar putea folosi experiența politică pentru a răspunde priorităților locuitorilor Capitalei.

„Nu m-ar speria un astfel de proiect, de a candida la Primăria Capitalei. Având în vedere și profesia mea de bază, de inginer constructor, cred că aș putea să îmi folosesc priceperea și experiența pentru a face din București un oraș mai bun pentru cetățeni, în care viața să se desfășoare în condiții mult mai bune”, a scris președintele Senatului pe o rețea de socializare.

Din tabăra independenților s-au remarcat până acum câteva nume care, în scurt timp au reușit să capete notorietate, pe fondul unor revendicări din ce în ce mai articulate ale societății civile pentru înnoirea clasei politice românești. Cel mai bine plasat este Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul care, recent, și-a înființat și un partid, Uniunea Salvați Bucureștiul. Astfel, la finele anului trecut, Nicușor Dan se clasa pe locul al treilea ca favorabilitate în opțiunile bucureștenilor.

„Față de solicitarea foarte frecventă a oamenilor din stradă privind apariția de noi oameni politici și de noi formațiuni politice care să se lupte cu cele vechi, noi am constituit partidul Uniunea Salvați Bucureștiul și avem deja câteva sute de oameni care au început să vină către noi”, a spus Nicușor Dan, pentru gândul.

O altă figură intrată de curând în bătălia politică pentru Primăria Capitalei este Adrian Thiess, fost consilier prezidențial, om de afaceri și coordonator al câtorva campanii electorale. El și-a anunțat candidatura în această săptămână, declarând pentru Q Magazine: „este momentul să fac pasul în față, să ies din umbră, unde am sprijinit victoriile altora, și să lupt pentru propria mea victorie”.

Thiess a intrat în cursă în ofensivă, mai ales la adresa lui Nicușor Dan: „Nicușor Dan este o creație a fostului PDL și abia îmi doresc o confruntare televizată cu acesta, însă cred că o va refuza. Eu așa aș face în locul lui! Elena Udrea ne-ar putea povesti mai multe despre procesele intentate de Nicușor Dan și retrase ulterior”, a spus Adrian Thiess.

În luna septembrie a anului trecut și-a anunțat intenția de a candida la Primăria Generală și deputatul neafiliat Remus Cernea, care a mai spus, însă, că intenția se va concretiza doar în cazul în care constată că există sprijin din partea cetățenilor, dar și din partea unor partide.

Nici la primăriile de sector lucrurile nu sunt mai clare, pentru că problemele cu legea ale unora dintre foștii edili, arestările și condamnările în dosare de corupție au încurcat calculele liderilor de partid care îi trecuseră deja pe listă pentru un nou mandat.

Sectorul 1

La primăriile de sector, candidații cu renume se amestecă printre oameni politici despre care prea puțin s-a vorbit în spațiul public. Un astfel de exemplu este candidatul PNL la Primăria Sectorului 1, Diana Tușa, care și-a anunțat încă din vară dorința să fie primar. Aceasta nu este, însă, bine privită, mai ales că este creditată cu șanse extrem de mici să și câștige alegerile. Alte motive de controversă sunt și recunoscuta ei apropiere de edilul suspendat Andrei Chiliman, dar și trecutul profesional și CV-ul destul de lax. De partea cealaltă a baricadei, PSD-ul îl propune pe deputatul PSD Dan Tudorache, cel care este, de altfel, și pe primul loc în sondajele la nivel de sector, cu o popularitate de 47%.

Sectorul 2

La Sectorul 2, PNL pare să aibă o singură soluție viabilă, chiar dacă mai puțin cunoscută în spațiul public, pe numele ei Dan Cristian Popescu. Acesta și-a anunțat intențiile în direct la televiziune: „acum vreau să candidez la Primăria Sectorului 2 și să încerc să schimb lucrurile”, a spus deputatul PNL în vară la Antena 3. De cealaltă parte, rămâne în scenă Neculai Onțanu, care ar urma să fie susținut de alianța PSD-UNPR, în cazul în care cei din urmă ar hotărî să meargă împreună la locale cu social-democrații. Chiar ieri, președintele UNPR, Gabriel Oprea, a declarat că nu s-a luat încă o decizie cu privire la acest aspect. În cazul unor candidaturi separate, PSD-ul va fi nevoit să găsească rapid o soluție salvatoare.

Sectorul 3

Numele vehiculate în PNL au fost destul de multe. Începând cu Sulfina Barbu și terminând cu Eugen Nicolăescu, liberalii au încercat din răsputeri să găsească o soluție. În PSD, care încă nu și-a anunțat oficial un candidat nici la Primăria Generală, se vehiculează tot mai des numele actualului primar, Robert Negoiță. Dacă nu va rămâne decizia definitivă pentru Primăria Capitalei, atunci în acest sector va înregistra, probabil, o reușită, întrucât este popular și creditat cu mari șanse de câștig.

Sectorul 4

La Sectorul 4 lucrurile au fost date peste cap odată cu arestarea și inculparea primarului Cristian Popescu Piedone, în urma tragediei de la Colectiv. Înainte de acest scandal, Piedone era favorit lejer la câștigarea unui nou mandat, însă dispariția lui de pe scena politică a făcut ca partidele să intre din nou într-o cursă strânsă pentru desemnarea celor mai potriviți candidați. La PNL a fost vehiculat numele actualului primar interimar al Capitalei, Răzvan Sava, mai ales în urma sondajelor interne și de popularitate, în timp vorbindu-se despre mai multe figuri noi, printre care și cea al lui Marius Rogin, fost deputat PDL care vine tocmai din județul Neamț și care a intrat în cursa internă pentru obținerea candidaturii după mai mulți ani de absență de pe scena politică.

Acesta a declarat că nu a ales Bucureștiul special pentru obținerea fotoliului de primar. „M-am transferat în București acum doi ani și jumătate. Am început activitatea politică în București, am condus campania electorală a PNL-ului în alegerile prezidențiale, am devenit președintele partidului și ca orice conducător, ai obligația să-ți asumi anumite poziții în viitoarele alegeri”, a spus Rogin pentru psnews.ro.

Social-democrații au ales pentru Primăria Sectorului 4 să meargă pe mâna actualului primar interimar Daniel Băluță, care i-a luat locul lui Piedone, din funcția de viceprimar.

Sectorul 5

Ovidiu Raețchi a fost primul pe lista PNL-iștilor pentru Primăria Sectorului 5, acesta fiind, de altfel, confirmat deja drept candidat oficial de către conducerea partidului. Ca deputat PNL de Diaspora, Raețchi s-a remarcat de-a lungul timpului prin pledoariile în favoarea românilor din străinătate, dar și printr-o petiție online pentru dărâmarea gardului din jurul Casei Poporului.

După ce, în vara acestui an, celebrul fost edil de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost arestat și suspendat din funcție, tensiunile în PSD pentru desemnarea unui candidat la fel de popular ca Vanghelie au crescut. Astfel, PSD pariază acum pe șansele deputatului Cristian Rizea, liderul PSD Sector 5, pentru vara lui 2016 la Primărie, în locul lui Vanghelie, cu care este cunoscut faptul că se afla în relații tensionate. De altfel, potrivit unui sondaj Sociopol realizat la sfârșitul anului trecut, la acea dată Primăria Sectorului 5 ar fi fost chiar câștigată de candidatul PSD, cu 41% din totalul voturilor.

Un alt nume vehiculat din partea PSD la sectorul 5 este deputatul Dumitru Chiriță.

Sectorul 6

Deși toată lumea se aștepta ca la Sectorul 6 lucrurile să rămână neschimbate, iar Rareș Mănescu să candideze pentru un nou mandat, opțiunile PNL par să infirme acest scenariu. Astfel, liberalii au confirmat un alt nume despre care se vorbește că este un apropiat al actualului edil, deputatul Răzvan Mironescu. Despre apropierea de primarul în funcție, Mironescu susține că nici nu se pune problema ca o relație de colaborare și amiciție să-i aducă în vreun fel prejudicii de imagine.

„Suntem colaboratori, că doar ne știm de atâția ani și facem parte din aceeași filială, dar nu este vorba despre nicio relație de rudenie. Suntem amici – e normal, când ne aflăm în aceeași barcă politică”, a comentat la sfârșitul anului trecut Răzvan Mironescu.

De cealaltă parte a baricadei, PSD mizează pe senatorul Gabriel Mutu, desemnat în luna iulie, oficial, candidat PSD pentru fotoliul de primar al Sectorului 6.

Candidați pentru primăriile marilor orașe

Chiar dacă unele dintre orașe sunt recunoscute ca funcționând fie pe filon liberal, fie pe sistem social-democrat, arestările unor primari și lideri politici județeni au pus și aici în dificultate partidele și le-au presat să caute niște variante care să se dovedească, până la urmă, câștigătoare. În marile orașe ale țării, mulți dintre candidații principali au fost deja anunțați.

Alba Iulia

Pentru Primăria Alba-Iulia, liberalii au confirmat ca definitiv numele lui Mircea Hava, actualul edil al municipiului, care are 59 de ani și face parte din fostul PDL. De fapt, Hava a dat deja startul luptei pentru fotoliul de primar printr-o serie de comentarii la adresa potențialului său contracandidat PSD-ist, Călin Potor. Deși acesta din urmă nu a fost încă anunțat oficial, a și fost „trimis la somn” de Hava: „Să se odihnească în continuare dacă crede că Parlamentul este un loc de odihnă. Trebuie să explice oamenilor cum stăm cu absențele și câți bani a luat degeaba”, a declarat actualul primar al orașului Alba-Iulia în presa locală.

Din partea Mișcării Populare ar urma să candideze deputatul Clement Negruț.

Arad

La Arad, PNL-ul merge tot pe mâna lui Gheorghe Falcă, fost PDL-ist, care se află și la ora actuală în funcție. În vară, primarul susținea că, din partea liberalilor, el a fost singurul care și-a exprimat dorința pentru Primăria Arad. Procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe Falcă în 2007, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Mai precis, potrivit procurorilor, Falcă ar fi primit de la doi reprezentanți ai unei firme arădene o casă de peste 200 de metri pătrați în centrul orașului, iar primarul le-ar fi dat acestora la schimb un apartament de 90 de metri pătrați, la un preț mult subapreciat. În ciuda faptului că era anchetat pentru fapte de corupție, în 2008 Falcă a fost reales edil al Aradului. Falcă a fost achitat definitiv în 2013 de aceste acuzații.

Din partea PSD, cel mai probabil candidatul va fi deputatul Dorel Căprar, liderul social-democraților din Arad. Acesta declara anul trecut că va candida cu certitudine, fie la funcția de primar, fie la aceea de șef al Consiliului Județean.

Pitești

Primul care și-a anunțat candidatura la funcția de primar al Piteștiului a fost consilierul județean de Argeș din partea PNL, Narcis Ionuț Sofianu. Acesta a ocupat în trecut și funcția de consilier local la Pitești, este avocat și, în același timp, o prezență activă în lumea afacerilor agricole și imobiliare.

Aceasta a vorbit pentru ziarele locale despre competiția electorală din Pitești și este de părere că în acest oraș „lupta se dă între PNL și PSD”. De partea social-democrată candidatul oficial întârzie să apară, însă numele vehiculate sunt Cornel Ionică – actual viceprimar, Cristian Gentea – liderul PSD Pitești, Dumitru Tudosoiu – șeful Inspectoratului Școlar sau Sorin Apostoliceanu – consilier local și directorul Termoficare SA.

Un nume care lipsește de pe această listă este cel al lui Cătălin Rădulescu, cel mai probabil scos din cărți în urma dosarului de corupție „Dedeman”, după ce a fost trimis în judecată. Tot problemele penale îl țin departe de un nou mandat și pe actualul primar, Tudor Pendiuc, cu toate că acesta ar avea șansa să se înscrie pe listele electorale drept independent.

În Argeș au apărut, însă, după modificarea legii de înființare a partidelor politice și unele formațiuni noi cu pretenția de a concura cu grupările consacrate. Una dintre cele mai pitorești este Partidul pentru Argeș și Muscel.

Brăila

Primăria orașului Brăila este vizată, de partea liberală de Cătălin Boboc, un senator în vârstă de 39 de ani, șeful filialei PNL Brăila. La sfârșitul anului trecut, acesta și-a exprimat părerea despre criteriile de integritate adoptate în Consiliul Național al liberalilor și a declarat pentru Adevărul că „adoptarea de către PNL a acestor criterii înseamnă că partidul nu rămâne indiferent la solicitările celor care, până la urmă, vor fi chemați să ne voteze. Oamenii vor schimbarea clasei politice și până acum toată lumea a vorbit despre asta dar la modul general și nu concret. Primul pas pentru schimbarea clasei politice ar fi acesta, de a propune candidați care nu au probleme cu legea, n-au dat sau n-au primit contracte cu bani publici pe prietenii și rudenie, nu au promovat rudele și prietenii în administrația publică și așa mai departe”, a spus atunci pentru Cătălin Boboc.

În ședința Biroului Permanent PSD Brăila din 13 ianuarie a fost desemnat oficial și candidatul social-democrat pentru primăria orașului. Este vorba despre deputatul Marian Dragomir, ales în detrimentul președintelui executiv PSD Brăila, primarul în funcție, Aurel Simionescu, din cauza problemelor legale pe care le are, acesta din urmă intrând sub incidența Codului Etic al PSD.

Mișcarea Populară îl susține la primărie pe Viorel Botea.

Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca alegerile locale nu vor aduce, probabil, nimic nou sub soare. Candidatul PNL nu este în niciun caz o surpriză, pentru că vorbim despre edilul aflat deja în funcție, Emil Boc. Fostul premier al României face parte din vechiul PDL și este foarte popular în Cluj-Napoca. Întrebat de presa locală dacă își mai dorește încă un mandat, Boc a răspuns că decizia le aparține în totalitate clujenilor, care vor ști cu siguranță cum să facă diferența. Un subiect care i-ar putea pune probleme este, însă, modernizarea gropii de gunoi a orașului, despre care edilul a declarat că este cel mai mare impas pe care l-a întâmpinat în cele două mandate. „Groapa de gunoi a fost cea mai mare presiune pe care am avut-o. Mai vedem cum o să evolueze lucrurile. Până la urmă decizia va fi la clujeni”, a spus Boc pentru Știri de Cluj.

Emil Boc se va duela pentru voturile clujenilor cu Aurelia Cristea, liderul PSD Cluj-Napoca, anunțată încă din toamna anului trecut drept cea mai bună variantă social-democrată pentru ocuparea fotoliului de primar.

Craiova

Alegerea liberalilor pentru primăria orașului Craiova a provocat mirare pentru mulți. Numele candidatului lansat în cursa electorală este Pavel Badea, iar ceea ce îl face deja celebru este faptul că în trecut a fost fotbalist. Această soluție a venit în urma consultării sondajelor, despre care co-președintele PNL, Alina Gorghiu, a spus că îl arată extrem de popular și foarte aproape de actualul primar, Lia Olguța Vasilescu. Aceasta din urmă este candidatul consacrat al PSD și rămâne în cursă pentru păstrarea fotoliului de primar, pentru că sondajele o declară câștigătoare.

Galați

Primăria orașului Galați este disputată în 2016 din partea PNL de Nicușor Ciumacenco, copreședintele organizației municipal a PNL. Acesta a declarat o dată cu lansarea candidaturii că se regăsește în principiile Partidului Național Liberal și că nu își dorește să fie un nou eșec pentru orașul Galați: „Nu-mi doresc să fiu primar sau să candidez cu orice preț. Nu voi face acest lucru, am dat dovadă că atunci când nu m-am regăsit într-o construcție am preferat să-mi dau demisia, să plec, decât să fiu în acea construcție de dragul de a fi. Eu nu-mi doresc să fiu o nouă dezamăgire pentru Galați”, a spus Ciumacenco pentru viata-libera.ro.

PSD Galați a hotărât în unanimitate la sfârșitul anului trecut să-l susțină în cursa electorală pentru primărie pe Ionuț Pucheanu, întrucât se pare că ar corespunde noului Cod de conduită social-democrată, fiind, după cum spunea purtătorul de cuvânt PSD Galați, „un om tânăr, recent intrat în politică, un om care ar putea moderniza și dinamiza atât Primăria Galațiului, cât și organizația de partid”.

Modificarea legii partidelor politice i-a încurajat și pe gălățeni să se alăture unei mișcări politice prin care să încerce să învingă PNL-ul și PSD-ul cel puțin la alegerile locale. „Partidul Gălățenilor este un amestec de civism cu partid politic, pentru că nu ținem neapărat să mergem pe un număr imens de adeziuni, ci pe faptul că fiecare cetățean al orașului și al județului Galați, dacă are o carte de identitate are drepturi, dar nu trebuie să aibă și obligații electorale”, a spus Constantin Telegan, președintele formațiunii, pentru gândul.

Mișcarea Populară îl susține pe Cătălin Cristache.

Iași

Actualul șef al aeroportului din Iași, Marius Bodea, este candidatul liberal validat în lupta electorală din partea Partidului Național Liberal pentru primăria orașului, după ce toți ceilalți nouă candidate liberali care s-au înscris pentru selecția internă s-au retras. Alina Gorghiu a spus că alegerea lui Marius Bodea este cea mai „nimerită” soluție: „Este alegerea cea mai bună a filialei. Nu are un profil politic conturat, însă este un mic Iohannis, pentru ca are rezultate în administrație”, a spus copreședintele PNL.

Contracandidatul său PSD-ist este actualul primar interimar al orașului, Mihai Chirica. Hotărârea a fost făcută publică chiar vineri.

Societatea ieșeană ar putea, însă, să contracareze partidele de tradiție și să vină cu un candidat din partea unui partid numit chiar așa – Partidul Societății Ieșene, aflat acum în grafic și din punct de vedere legal, după ce a fost declarat „admis” de Tribunalul București.

Constanța

Candidatul PNL la primăria orașului Constanța nu a fost încă stabilit, însă Alina Gorghiu a declarat că el rămâne o surpriză și că este vorba despre „un om de carieră, un om cu un CV absolut extraordinar, este un om absolut special”.

Mai hotărâți s-au arătat social-democrații care anunțat că, în ceea ce-i privește, nu vor fi schimbări majore și vor merge pe mâna primarului interimar, Decebal Făgădău. Acesta din urmă a fost întrebat de mai multe ori dacă, într-adevăr, va candida la Primăria Constanța, dar de fiecare dată a refuzat să răspundă concret. „Vom discuta acest subiect începând cu luna ianuarie. V-am promis că până la sfârșitul anului să mă asigur că în niște condiții puțin mai șubrede pot să administrez orașul fără a periclita domenii esențiale cum ar fi încălzirea, transportul, planificarea deszăpezirii”, spunea Făgădău în decembrie într-o conferință de presă.

Claudiu Palaz, fost prefect de Constanța, este alegerea Mișcării Populare pentru primărie.

Brașov

Primăria Brașov ar fi fost, în condiții normale, adjudecată de liberali, favorit în cursa electorală fiind edilul George Scripcaru. După punerea sa sub acuzare și sub control judiciar într-un dosar de corupție, lucrurile în PNL s-au complicat, aceștia anunțând că e nevoie să înceapă căutările pentru desemnarea unui alt candidat la primărie.

PSD a anunțat deja oficial din luna noiembrie că Răzvan Popa este candidatul pentru fotoliul de primar, motivând că „poporul l-a vrut”. „Mă consider favorit chiar și în condițiile în care ar candida George Scripcaru. Trebuie să trecem într-o altă etapă în ceea ce privește administrația locală, mult mai apropiată de cetățean. Nu-mi mai doresc modelul în care un grup de oameni, din turnul lor de fildeș să dețină soluțiile perfecte”, a declarat Popa la sfârșitul lui 2015.

Ploiești

Liberalii mizează la primăria Ploiești pe senatorul Andrei Voloșevici, fostul primar al PDL de la Ploiești, acesta fiind primul candidat pe care un partid l-a anunțat ca sigur pentru competiția electorală locală. Au existat, însă, și unele controverse legate de desemnarea lui, pe care presa locală le-a sancționat destul de dur. Ploieștitv.ro scrie că, inițial, se vehicula că va fi realizat un sondaj de opinie public, acesta nu a mai avut loc pentru că cel de-al doilea candidat care s-a înscris în cursa internă a partidului, Marius Fenichiu, a refuzat să finanțeze realizarea lui. Voloșevici a spus atunci că decizia le-a aparținut în totalitate colegilor săi și că el s-a abținut de la vot.

Actualul viceprimar Cristian Ganea este și el în cărți pentru locul de primar, din partea PSD. Lupta internă s-a arătat interesantă, însă, conform ph-online, Ganea a avut cel mai mare sprijin în interiorul partidului.

Cătălina Bojianu, fost viceprimar și director economic în cadrul Hidro Prahova, este varianta Mișcării Populare pentru primărie.

Târgu Mureș

Dorin Florea este numele actualului primar al orașului Târgu Mureș și, în același timp, al celui pe care PNL l-a nominalizat drept candidat la fotoliul de edil pentru alegerile locale din 2016. Acesta s-a făcut remarcat chiar de curând printr-o declarație controversată, afirmând că problemele administrative ale țării ar putea fi rezolvate prin „legi dictatoriale”.

„Astăzi, România are nevoie, cel puțin în problemele administrative, de legi dictatoriale. Dacă vrei să transformi un oraș medieval, care are o infrastructură de tip medieval și vrei să îl transformi în ceva de altă etapă istorică, ai nevoie de legi foarte dure privind exproprierile, demolările și de tot ce ține de asta. În România astăzi nu facem decât să gestionăm haosul și bătaia de joc”, a spus primarul Florea în această săptămână.

În PSD cele mai mari șanse să fie trimis în cursă are liderul PSD Târgu-Mureș, Horea Soporan, în condițiile în care președintele PSD Mureș, deputatul Vasile Gliga, a spus că e nevoie de un candidat „care să nu fie spectator” și care să fie capabil să obțină un scor electoral din două cifre la alegerile locale.

Un alt nume care ar putea apărea pe liste la alegerile locale este cel al lui Dan Mașca, fondatorul proaspătului Partid al Oamenilor Liberi, despre care el spune că este deja un partid „mai special”.

„În București, când mergeți către magazinul Unirea, Intercontinentalul este pe stânga. Când veniți către Inter de la Unirea, e pe dreapta. Atâta e stânga și dreapta în comunitate. Deci nu există stânga și dreapta în comunitate. Dar au reușit să-i spele pe creier, plecând de la cei mai tari academicieni, jurnaliști, IT-iști, ținându-i de fapt dezinformați”, a spus Mașca pentru gândul, afirmând și că gruparea al cărei fondator este s-ar fi putut numi acum Partidul Povestitorilor de Fericire sau Partidul Vesel.

Timișoara

Nicolae Robu, actualul primar al Timișoarei, a spus deja, încă de la începutul anului, că, deși a intrat în cursa pentru un nou mandat, nu se teme de nimeni în anul 2016. El declară că nu vine cu promisiuni noi pentru alegători, ci mizează pe un portofoliu de proiecte prezentat acum doi ani și pe realizările pe care spune că le-a avut până în prezent.

PSD Timiș amână încă din vara anului trecut desemnarea unui candidat punctual care să îl concureze pe Nicolae Robu. „N-o să discutăm și nu o să dau nume din punctul de vedere al candidaturilor. La nivelul Primăriei Timișoara, unde ne interesează foarte mult, am demarat un sondaj care va fi finalizat la sfârșitul lunii decembrie, iar la sfârșitul lunii ianuarie va fi stabilit candidatul. Am dorit să facem un sondaj să obținem rezultatele cele mai bune, nu cine dorește sau cine vrea, ăla să fie candidatul. Cred că un sondaj realist ne va da cel mai bun candidat. Mai avem șapte luni până la alegeri cred că nu este o amânare, ci un lucru făcut pas cu pas care ne va duce spre câștigarea Primăriei Timișoara”, a spus la sfârșitul anului trecut președintele executiv al PSD Sibiu, Călin Dobra.

Candidații trebuie să respecte „decalogul integrității”

La nivel local, partidele au pregătit diverse coduri de integritate care să ofere credibilitate candidaților proprii și să stimuleze încrederea alegătorilor în politicieni. Conducerea PNL, de exemplu, a adoptat în luna decembrie un „decalog de integritate” pe care trebuie să-l respecte toți asipranții la candidatură sub sigla liberală. Acesta prevede că „foștii securiști, traseiștii politici, corupții și plagiatorii” nu sunt acceptați sub nicio formă în cursa electorală.

„Cele zece porunci ale integrității peneliste” se referă la faptul că politicienii liberali nu au voie să fi fost componenți sau colaboratori ai fostei Securități sau ofițeri acoperiți, să-și fi schimbat apartenența politică de trei ori altfel decât prin fuziuni, să fi angajat rude în instituții publice pe care le-au condus, să fie implicate în afaceri cu instituția pentru care candidează, să se afle în conflict de interese sau să fi făcut fals în declarații. Și plagiatul se află pe lista lucrurilor interzise în PNL, pentru că cei pentru care se dovedește prin decizie judecătorească definitvă că au obținut diplome sau alte titluri prin fals intelectual sunt excluși din rândurile formațiunii.

Și PSD a pus pe tapet câteva condiții pe care ar trebui să le îndeplinească toți candidații care vor să se asocieze cu sigla partidului. „Candidații noștri trebuie să îndeplinească câteva condiții: să fie cinstiți, onești, să fie buni administratori”, a afirmat Dragnea, adăugând că societatea românească nu mai acceptă compromisuri – „hăhăiți, glumeți, mincinoși, răi, hoți, oameni care n-au avut un Dumnezeu”.