IA CUPONUL ȘI DĂ VOTUL!

Sărăcia extremă, noțiunea a pus-o în dificultate pe Rovana Plumb la preluarea mandatului de ministru al Muncii, a primit din partea Guvernului, înainte de alegeri, o dimensiune oficială: 3,3 milioane de români, cu 500.000 mai mulți decât în anul precedent, sunt numărați astăzi în rândul „persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea Europaenă” și vor primi, în consecință, susținerea prin coșuri alimentare finanțată de la Bruxelles. Cele mai multe astfel de pachete vor ajunge în Dolj, Iași, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galați, Prahova, Teleorman și Argeș, județele aflate, din acest punct de vedere în topul 10 al sărăciei din România, cu peste 100.000, chiar 140.000 de locuitori care nu câștigă mai mult de 350 – 400 de lei lunar și aceștia, în cea mai mare parte, ca formă de ajutor social.

Printr-un concurs de împrejurări politice, coșurile alimentare nu au fost distribuite, în 2014, în două tranșe anuale, așa cum sună regula generală a programului european, ci vor veni o singură dată, în noiembrie – decembrie. Cei la care vor ajunge vor primi însă, ca o garanție, înainte de alegeri, un cupon guvernamental care îi îndreptățește la 6 kg de făină albă, 6 kg de mălai, 800 g de paste, 4 litri de ulei, 4 kg de zahăr și 24 de conserve „la o dată care va fi comunicată de primărie”.

Oficial, premierul Victor Ponta a anunțat miercuri, de la masa Guvernului, că, „tocmai pentru a nu exista niciun fel de interpretări, efectiv, acest cupon va fi folosit după data de 16 noiembrie”. În practică însă, licitația restrânsă accelerată la care Ministerul Fondurilor Europene a recurs pentru a urgenta distribuirea alimentelor ar urma să se încheie pe 28 octombrie, firmele câștigătoare fiind obligate să livreze prima tranșă de produse (20%) în primele 15 zile de la semnarea contractului, adică înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, iar primăriile neavând nicio obligație de a aștepta până după alegeri pentru a le distribui.

ȘTIINȚĂ Fenomenul care ridică îngrijorări în rândul oamenilor de știință. Orbita Pământului este plină de deșeuri

22:22

ACTUALITATE Cât costă o călătorie cu celebra Mocănița din Maramureș. Parcurge 21 de kilometri, iar călătorii au o masă inclusă

21:32

În seria „Tu șii ce mai fac banii tăi?”, Gândul arată astăzi cum au ajuns ajutoarele alimentare de la UE să fie distribuite de Guvern exact în perioada alegerilor, cum a evitat Ministerul Muncii – al doilea implicat după Ministerul Fondurilor Europene – să explice pe ce criterii stabilește beneficiarii, dar și de unde provin cei mai mulți dintre beneficiarii coșului european pe care Guvernul, cu toate că nu îl finanțează decât în proporție de 15%, și-l arogă, electoral, chiar înaintea Bruxelles-ului.

UPDATE: Distribuirea cupoanelor, ca urmare a unui contract încheiat de Poșta Română cu Ministerul Fondurilor Europene, costă Guvernul 9.238.536,96 lei,  plus TVA. Poșta a fost aleasă de minister ca urmare a unei selecțiii de oferte.

Votul politic în județele „cele mai defavorizate”

Cei mai mulți dintre cei care trăiesc, azi, cu un venit sub 350-400 de lei provin din sudul, estul sau nord-estul României. În 11 județe din 41 – Dolj, Iași, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galați, Prahova, Teleorman, Argeș și Neamț – numărul lor depășește 100.000.

În alte 24 de județe și în București, adică în cea mai mare parte a țării, numărul lor este de minimum 50.000 pe județ. La extrema cealaltă, Ilfov, Tulcea, Caraș-Severin, Covasna, Arad și Sălaj au cei mai puțini beneficiari ai unei astfel de forme de asistență socială. Datele apar, ca număr minim de persoane pentru care sunt necesare pachete, în caietul de sarcini al licitației pentru produse alimentare, consultat de Gândul.

Grafic: Gândul // Sursa informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice. CLICK PENTRU A MĂRI

Coincidența face ca toate județele din Top 10 să fi avut, la finalul scrutinului din 25 mai pentru europarlamentare, același clasament al votului, în care Alianța PSD-UNPR-PC să fie pe locul întâi.

REZULTATELE VOTULUI LA EUROPARLAMENTARE DE LA CARE PORNESC CALCULELE PARTIDELOR PENTRU ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 2014

Grafic: Gândul // Sursa informațiilor: Biroul Electoral Central. CLICK PENTRU A MĂRI

Rezultatele alegerilor nu oferă date despre categoriile sociale prezente la urne sau care și-au exprimat opțiunea prin vot. Este însă cunoscut rolul pe care primarii îl au, mai ales în comunitățile mici, în acordarea ajutoarelor sociale. Potrivit Legii 416/2001, dreptul la venitul minim garantat, acum în valoare de 350 de lei, este stabilit prin dispoziția primarului. Tot primarul a primit, în luna septembrie, de la Guvern, prin HG 799/2014, posibilitatea de a suplimenta listele de mai sus și de a distribui alimentele finanțate cu bani europeni în maximum 30 de zile de la data preluării de la furnizor.

Dacă dispoziția guvernamentală dată de premierul Victor Ponta, în conferință de presă, a fost ca împărțirea coșurilor cu alimente să fie făcută după alegeri, în documentele oficiale ale programului nu există niciun astfel de calendar oficial. Singurele repere de timp sunt data limită pentru evaluarea candidaturilor celor care s-au înscris la licitație – 28 octombrie – și cele 45 de zile de la data semnării contractului în care căștigătorii se obligă să livreze către primării astfel: 20% din pachete în primele 15 zile, adică înainte de turul al doilea al alegerilor, 40% în următoarele 15 și 40% în ultimele 15. Calendarul le permite însă furnizorilor să livreze întreaga cantitate de alimente înainte de a se fi scurs cele 45 de zile, ca și primarilor să le împartă de îndată ce le primesc.

Cine sunt cei mai săraci 3,3 milioane dintre români

Blocată în martie, la audierea în Parlament pentru numirea la Ministerul Muncii, de întrebarea „Care este pragul de venit de la care un om nu mai este considerat sărac?”, Rovana Plumb a venit miercuri, cu lista categoriilor care ar însuma, în accepțiunea Guvernului, sărăcia.

Ministrul Muncii a prezentat, altfel, în linii generale, cine sunt cei 3,3 milioane de beneficiari ai alimentelor finanțate anul acesta prin Programul Operațional de Ajutorare pentru Persoanele Defavorizate (POAD). „Este vorba de persoanele care beneficiază de venitul minim garantat, este vorba de toți șomerii, fie că sunt în plată, fie că au ieșit din plată, toți pensionarii care au pensie până în 400 de lei. De asemenea, beneficiarii indemnizațiilor pentru că au fost invalizi sau sunt veterani sau văduvele de război. Și ca o noutate în acest an, am introdus o nouă categorie, este vorba de beneficiarii alocațiilor pentru sprijinul familiei, fapt pentru care anul acesta, în 2014 față de 2013, avem un număr suplimentar de 700 de mii de persoane”, a spus, la Guvern, Rovana Plumb.

Rovana Plumb. Sursa foto: Guvernul României

Ministerul Muncii a refuzat însă să răspundă și la întrebarea care sunt criteriile de selectare a acestor categorii. Astfel, ca urmare a abilitării ministerului condus de Rovana Plumb, prin HG nr. 344 din 30 aprilie 2014 – actul în virtutea căruia funcționează -, de a stabili criteriile de acordare a ajutoarelor sociale asociate Fondului European pentru Ajutorarea persoanelor Defavorizate (FEAD), Gândul a solicitat instituției, pe 22 august, să precizeze care sunt acestea. Ca răspuns, Ministerul a precizat, pe 4 septembrie, că „interviul solicitat va fi acordat la o dată ulterioară”. La reluarea solicității inițiale cu precizarea că aceasta nu se referă la un interviu, ci la transmiterea unor informații de interes public, Ministerul Muncii nu a mai formulat, până ieri, nici un răspuns.

Strict statistic însă, față de anul 2013, în 2014, numărul beneficiarilor a urcat de la 2,7 la 3,3 milioane.

Cum a ajuns Guvernul să dea prin licitație restrânsă 98 de milioane de euro, la finalul anului

Dincolo de stabilirea beneficiarilor, programul va fi gestionat, atât anul acesta cât și în următorii șase, de Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman. Detalii aici. Transferul coșurilor alimentare europene de la APIA la MFE s-a făcut după descinderea DNA la APIA în noiembrie 2013 și acuzarea fostului director general, Aurel Pană, că ar fi perceput un comision de 10% din contractele pe fonduri europene pentru cumpărarea de ulei, de la unul dintre câștigătorii unei licitații. Scandalul s-a suprapus, în plus, cu încheierea exercițiului financiar 2007-2013 al UE și cu începerea unuia nou: 2014-2020.

Cum au ajuns însă pachetele de la UE să fie distribuite abia în preajma alegerilor? Așa cum sună angajamentul pe care România și l-a luat în scris față de Comisie, coșurile cu alimente de la Uniunea Europeană vor fi distribute de cel puțin două ori pe an. Excepția o reprezintă însă tocmai anul 2014, justificarea invocată fiind „data aprobării Regulamentului 223/2014„. Acest regulament a fost însă adoptat de instituțiile europene pe 11 martie, fiind urmat pe 3 aprilie de reglementarea Comisiei Europene pentru întregul program.

Ceea ce a întârziat startul a fost modul în care Guvernul s-a prezentat în negocierile cu Comisia Europeană pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020. Draftul acestui acord, pe care statele au început, individual, să îl pregătească încă de anul trecut, înainte de intrarea efectivă în noul exercițiu financiar al UE, a primit de mai multe ori observații, fiind aprobat de Comisia Europeană în cazul României, abia pe 6 august 2014.

TEXTUL INTEGRAL AL PROGRAMULUI OPERAȚIONAL AJUTORAREA PERSOANELOR DEZAVANTAJATE 2014-2020 PENTRU ROMÂNIA

Tot în august, pe 26, chiar înainte de a intra în vacanță, Guvernul a trecut, fără a-l face public, un memorandum prin care stabilea ca modalitate de achiziție a alimentelor, invocând „motive de urgență”, nu licitația deschisă care ar fi lăsat 40 de zile pentru ofertare, ci licitația restrânsă accelerată, care obligă la doar 10 zile în acest sens.

Prima Hotărâre de Guvern prin care se reglementa noul Program Operațional a venit abia pe 17 septembrie și a intrat în vigoare pe 19 septembrie. În aceste condiții, licitația a fost declanșată de MFE a doua zi, pe 20 septembrie, având data de 2 octombrie ca termen limită de depunere a candidaturilor. Lista ofertanților înscriși poate fi consultată aici. Câștigătorul, pentru fiecare din cele 13 zone în care a fost împărțită țara, ar urma să fie selectat pe 28 octombrie, iar prima livrare a produselor să se facă în două săptămâni de la această dată.

Valoarea totală a celor 6,6 milioane de pachete de alimente este estimată în acest moment la 432,163,355.15 de lei, echivalentul a 98 de milioane de euro plus TVA.

Bruxellesul finanțează, Poșta pontează

De altfel, cuponul guvernamental tipărit prin „Imprimeria Națională” și care va ajunge prin Poșta Română în țară anunță beneficiarii că vor putea ridica produsele „la data care va fi comunicată de primărie”.

Același cupon include sigla și numele Guvernului României de trei ori, punând chiar pe verso, la enumerarea surselor de finanțare, bugetul de stat înaintea Fondului de Ajutor European. Situația financiară a programului arată însă contrariul: alimentele, transportul, chiar pregătirea personalului sunt finanțate de Uniunea Europeană în proporție de 85%, Guvernul cofinanțând programul cu doar 15%. În plus, regula introdusă de Consiliul European din acest exerciți financiar este aceea că țările aflate într-o formulă de acord cu FMI; cu este și România, pot scădea procentul de cofinanțare până la 5%.

Sursa: Guvernul României

Chiar dacă alimentele sunt încă în faza de licitație, cupoanele care le promit au plecat prin Poșta Română chiar de ieri, după cum a anunțat ministrul Muncii: „Distribuția cupoanelor se va face prin poștă, iar beneficiarii vor putea să ridice alimentele prezentând la centrele desemnate de către primării cuponul și buletinul. Distribuția cupoanelor se va face prin poștă începând cu ziua de mâine (joi, n.red.)”, a spus Rovana Plumb.

Premierul a dat, la rândul său, explicația alegerii Poștei: „E un lucru bun, pentru că Poșta Română și-a dovedit deja, este în procesul de transmitere a cardurilor de sănătate și din primele rapoarte pe care le avem, această distribuție a cardurilor de sănătate se desfășoară foarte bine. E vorba și acolo de 14 milioane, cred, de carduri. La fel va fi cu cele 3,3 milioane de cupoane. Deci se duce direct prin Poșta Română și în felul acesta, sunt convins că și Poșta Română se relansează ca societate comercială și reușim să folosim în sfârșit în mod util această infrastructură extraordinară”.

UPDATE: La solicitarea ziarului Gândul, Poșta Română a transmis astăzi și valoarea contractului pentru distribuirea cupoanelor. Este vorba despre un contract încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene care va plăti, la final, 9.238.536,96 lei, plus TVA. Întrebați ca urmare a cărui tip de achiziție publică oferă aceste servicii, reprezentanții companiei au răspuns că „Poșta Română a participat în calitate de ofertant la procedura inițiată de autoritatea contractantă, pentru atribuirea contractului de servicii, având ca obiect achiziția de servicii de imprimare și distribuire a cupoanelor”. Răspunsul integral, aici.

Recent, Poșta a fost acuzată de ACL că a distribuit în favoarea candidatului Victor Ponta, împreună cu taloanele de pensii, pliante electorale în care PSD susține că alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte ar duce la tăierea pensiilor. Birourile Electorale Județene din mai multe regiuni ale țării au dispus interzicerea distribuirii acestor pliante.