Ilie Bolojan – premier, Maia Sandu – președinte și unire cu Republica Moldova. Cât de realist este acest scenariu

Liberalul Ilie Bolojan, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, ar urma să fie numit premier în Republica Moldova, iar, la alegerile din 2024, ar urma să candideze în tandem cu Maia Sandu, ea din poziția de candidat la Palatul Cotroceni, el, susținut pentru poziția de premier, iar astfel, să creeze premisa pentru unirea României cu Republica Moldova. Acesta este un scenariu descris de surse guvernamentale, vehiculat destul de intens în ultimele săptămâni, mai concret, după ce șeful statului de peste Prut a ajuns, într-o vizită neoficială, într-o zi liberă, la Oradea, și s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, fără să dea, oficial, prea multe detalii despre natura discuțiilor cu ușile închise.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns în Oradea în seara zilei de 7 ianuarie, cu o cursă de linie Tarom, alături de alte zeci de oameni veniți de la București, într-o vizită care nu a fost anunțată nici de Administrația Prezidențială de la Chișinău. Presa locală titra atunci că Maia Sandu se află în Oradea „într-o zi de odihnă”, cu scopuri recreative, mai concret, să celebreze Crăciunul ortodox, pe rit vechi.

Însă, la o zi după ce s-a întors în Republica Moldova, au început să apară diverse speculații și scenarii în legătură cu motivul pentru care Maia Sandu a stat doar 24 de ore în Oradea. Un scenariu apărut în presa locală include faptul că președintele ar fi venit la Oradea cu scopul de a discuta cu președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, dar și cu primarul Oradei, Florin Birta.

Ulterior, surse guvernamentale au spus că, în timpul vizitei private la Oradea, Maia Sandu l-a vizitat pe Ilie Bolojan și i-ar fi propus să devină premier în Republica Moldova.

Apoi, în 2024, să facă tandem la alegerile din România, Maia Sandu – președinte, Ilie Bolojan – prim-ministru, și să unească astfel țările de pe ambele maluri ale Prutului.

Gândul l-a contactat pe Ilie Bolojan pentru o declarație oficială, dar șeful Consiliului Județean Bihor nu a răspuns până la momentul publicării acesui material.

Traseul politic al Maiei Sandu

Scenariul este vehiculat și în contextul în care relația Maiei Sandu cu șeful Executivului de la Chișinău, Natalia Gavriliță, nu ar fi strălucită în ultima vreme. De amintit că, exact atunci când Maia Sandu era la Oradea, premierul de la Chișinău a făcut o vizită în Germania, unde s-a întâlnit chiar și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Iar o dovadă că lucrurile ar scârțâi în relația șefului statului cu Executivul ar veni și din ultimele evoluții din politica de peste Prut.

Astfel, președinta Maia Sandu, care deține și cetățenia română, a admis, într-un interviu apărut în presa internațională, că Moldova ar putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”. În timp ce ministrul Apărării, membru al cabinetului Gavriliță, Anatolie Nosatîi, a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa însă la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Maia Sandu, fost premier al statului moldovean, a devenit președinte după câștigarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, când l-a învins pe președintele pro-rus Igor Dodon. Maia Sandu a absolvit în 1994 Facultatea de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Chișinău, iar din 1995 până în 1998 a făcut studii în relații internaționale la Academia de Administrație Publică a Republicii Moldova.

În 2010 a urmat un masterat în administrație publică la Harvard Kennedy School of Government, din Cambridge, SUA. Între 2010 și 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, iar, din iulie 2012, înainte să fie premier, a fost ministru al Educației.

Ce spun legile fundamentale de pe ambele maluri ale Prutului

În 2024, în România coincid termenele constituționale pentru organizarea tuturor celor patru tipuri de scrutine: locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. Conform Constituției, candidatul pentru funcția de premier este desemnat de președintele statului în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, apoi candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Conform articolul 37 din Constituția României, au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). „(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României”, arată legea fundamentală românească.

Articolul 16 din Constituția României, alin (3): „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități”.

Conform celei mai recente declarații de avere și interese a Maiei Sandu, publicată în martie 2022, pe site-ul Autorității Naționale de Integritate de la Chișinău, Maia Sandu are în proprietate doar un apartament, de aproape 75 mp, a cărui adresă nu este însă publică.

În cazul Republicii Moldova, la articolul 78, Constituția prevede că „poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat”.

Conform Articolul 38 din Constituția Republicii Moldova, alin. (3) „Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii”.

Cum poți deveni cetățean moldovean

Potrivit legii fundamentale, cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică. „Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia”, arată art. 17 din Constituția Republicii Moldova.

Legislația moldovenească reglementează strict condițiile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova. Ea poate fi obținută prin naștere, pe cale de redobândire, recunoaștere și neutralizare, potrivit informațiilor publice.

Există multe categorii de străini care au dreptul la cetățenia Republicii Moldova, și anume:

• Persoanele cu rude care au locuit în Moldova și care au cetățenie moldovenească.
• Străinii care locuiesc legal în țară de cel puțin 10 ani.
• Copii adoptați de cetățeni moldoveni.
• Străinii care sunt căsătoriți cu cetățean moldovean 3 ani și care au locuit pe teritoriul Republicii Moldova în tot acest timp.
• Persoanele care au avut în trecut cetățenia moldovenească și dorește să restabilească.

Cetățenia moldovenească pentru ruși, precum și pentru cetățenii altor țări CSI, se obține printr-o procedură mai ușoară.

Cetăţenii străini, născuţi pe teritoriul Republicii Moldova (sau care au unul dintre părinţi, bunei născut pe teritoriul statului moldovean) şi care domiciliază legal şi obişnuit în străinătate, pot dobândi cetăţenia Republicii Moldova prin recunoaştere, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău.

Cetățenia Moldovei prin recunoaștere poate fi obținută de către persoanele, care:

• s-au născut în Republica Moldova;
• au unul sau doi părinți care s-au născut în Moldova;
• s-au născut până la 28.06.1940 pe teritoriul Republicii Moldova (și urmașii lor) sau au fost exilați/au părăsit țara din alte motive, după această dată;
• Locuiesc permanent și legal pe teritoriul Moldovei din 26.06.1990 până acum.