Fostul președinte Ion Iliescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că, la 23 de ani de la Revoluție, scena politică a devenit o confruntare a intereselor private, a „intereselor celor ce au și celor ce n-au”, precizând că cei care regretă viața dinainte de 1989 o fac motivat, în lipsă de certitudini.
Iliescu a fost întrebat care crede că este diferența fundamentală între clasa politică apărută acum 23 de ani, după Revoluția din 1989, și cea de acum.
„S-au schimbat vremurile, se schimbă ambianța, conjunctura în care se dezvoltă societatea. Atunci era o noutate, ieșeam dintr-un regim închistat. Una din primele teme și unul din obiectivele Revoluției a fost realizarea libertății de manifestare, de organizare, de exprimare, pluralismul politic… Au apărut atunci exploziv, în luna ianuarie, 30 de partide, pe baza legii partidelor pe care am emis-o la sfârșitul anului 1989. Până la alegeri am ajuns la vreo 90 de partide, care au luat parte la primele alegeri. Apoi a fost un proces de așezare, de sedimentare și de reducere a numărului de partide. Au rămas câteva partide proeminente care au fost forțe active ale confruntărilor noastre politice”, a declarat Iliescu.
În ceea ce privește onestitatea politicienilor din prezent, față ce cei din 1990, fostul președinte a precizat că acum predomină interesele private.
„În toate generațiile sunt de toate, și oameni onești și… apar interese inevitabile. Am intrat într-o lume în care predomină interesul, proprietatea privată și capitalul înseamnă interes privat și se confruntă interesele celor ce au și celor ce n-au. Deci am intrat într-o societate care are de toate și unde confruntarea intereselor domină din spatele… și confruntările politice, economice și sociale”, a mai susținut Iliescu.
Totodată, el a fost întrebat dacă în opinia sa românii sunt conștienți de ceea ce s-a câștigat în urmă cu 23 de ani.
„Sunt de tot felul, oameni care înțeleg, oameni care nu înțeleg. Oameni care au fost părtași și care se uită și cu interes dar și cu oarecare amărăciune că a dispărut suflul care a caracterizat anii de după Revoluție. Sunt oameni conștienți de toate aceste lucruri. Sunt și oameni care nu înțeleg și nu sunt părtași la procesele și la eforturile necesare de a apăra ceea ce am câștigat”, a mai afirmat fostul președinte.
Cât privește cazurile celor care regretă viața din regimul comunist, Iliescu a precizat că aceștia au motive: „Și unii motivat, pentru că aveau un loc de muncă asigurat, aveau un venit oricum asigurat și acum am intrat într-o lume în care nimeni nu mai are certitudini. Nici asupra locului de muncă, nici asupra veniturilor și așa mai departe. Asta e societatea în care am intrat, dar în care trebuie să știm să luptăm și să apărăm interesele celor mulți. În asta constă esența luptei politice într-o societate democratică modernă”.
„Revoluția română a fost parte a unui proces istoric, care a schimbat fața relațiilor internaționale în general. S-a prăbușit un sistem la scară internațională, fosta URSS, țările așa zis socialiste din zona noastră, numai că spre deosebire de alte țări România a fost nevoită să plătească cu jertfe de sânge această schimbare, în timp ce în țările vecine procesul a fost un proces relativ pașnic, alegeri libere în Polonia în vara lui 89, schimbările care au fost și în Unguria și în Cehoslovacia și în Bulgaria și așa mai departe… La noi datorită regimului Ceaușescu, care nu înțelegea mersul istoriei și a încercat să stopeze în forță și să reprime mișcarea populară la început în Timișoara, apoi în București și alte orașe, a trebuit deci să plătim un tribut de sânge. Dar procesul a fost unic de trecere a societății într-o fază nouă de evoluție, deci înlăturarea unor regimuri totalitare, instaurarea democrației, stat de drept. Cred că în acești 23 de ani am construit și am consolidat o democrație reală, inclusiv cu alternanță la putere a forțelor politice și din punct de vedere politic am intrat în rândul lumii cum se spune, în procesul acesta de democratizare”, a mai declarat fostul șef al statului.
El a subliniat că principala problemă care a rămas de actualitatea este situația economiei.
„Sigur că rămân problemele grele ale vieții economice și sociale, atunci s-a prăbușit o lume, s-a prăbușit un sistem și am avut o cădere a economiei. Dacă mai luăm producția industrială astăzi, ea mai este 60 și ceva la sută față de cea din 1989. În agricultură, spre deosebire de alții care au reușit să consolideze structurile cooperatiste și deci agricultură pe suprafețe mari, eficientă, la noi s-a produs odată cu destrămarea fostelor structuri cooperatiste – și datorită modului în care Ceaușescu intervenea în viața cooperativelor și a dat sentimentul că ar fi cooperativele nu o stuctură a proprietarilor, a țăranilor, a membrilor cooperatori, ci o structură impusă de către stat. Dar fărămițarea prin desființarea cooperativelor a proprietății a dus agricultura românească într-o stare de înapoiere. Mai fac agricultură modernă în România doar marii latifundiari, care lucrează pe zeci de mii de hectare, dar țăranii cu unul – două hectare nu pot să mai lucreze pământul. Este problema zilei și important acum ca în procesul acesta de consolidare a structurilor politice și de liniștire a apelor în disputa aceasta politică să abordăm frontal problemele esențiale ale modernizării economiei naționale și încurajarea refacerii potențialului industrial al țării care a suferit în acești ani și în sprijinirea țărănimii, a satului românesc, a agriculturii”, a mai afirmat Iliescu.
De asemenea, fostul președinte a fost întrebat dacă pentru tineri Revoluția mai are semnificația pe care o avea în 1989 pentru cei care s-au aflat în stradă.
„Tineretul a fost factorul motor al Revoluției române, și la Timișoara și la București și în alte orașe. Și jertfele de sânge din decembrie ’89 au aparținut mai ales oamenilor tineri. Ehh, tinerii de atunci au devenit oamenii maturi de astăzi, unii cu mai bune, alții cu mai puțin bune, dar este generația de sacrificiu, care și-a dat tributul său. Noile generații sigur că încep să uite, intră în istorie ceea ce s-a petrecut acum 23 de ani, dar a menține flacăra și spiritul revoluției române este datoria tuturor generațiilor, și a celor care au participat atunci la acest proces de schimbare și a celor care vin. Trebuie să dăm nu numai cinstirea formală a unui moment de istorie înălțător pentru societatea românească, a fost o surpriză pentru multă lume și în plan internațional (…) Exista o percepție că românii nu mișcă, că în România nu se mișcă nimic, în timp ce ceilalți începeau să găsească căi de soluție, chiar rușii”, a mai explicat Iliescu.