În 2014, au votat în străinătate cu 70% mai mulți români decât în 2009. „Cu noi ce faceți, dragi „oficiali de la București”? Pe noi ne ștergeți din statistici? Intrăm la pierderi?”

gândul vă prezintă cum a evoluat numărul românilor care au votat în diaspora, în noiembrie 2014, față de cel înregistrat la alegerile prezidențiale din 2009, și vă prezintă câteva dintre mărturiile celor care au votat sau au încercat să voteze duminică în afara țării.

Italia: de la 24.650 de alegători, în 2009, la 35.508, în 2014

Cele mai multe voturi ale românilor din străinătate au venit din Italia. Mai mult, anul acesta a existat o creștere de aproximativ 11.000 de voturi, de la 24.650, în 2009, la 35.508 în 2014.

În aceeași situație este și Spania, țară clasată pe locul doi ca număr de români care votează. Cu 13.000 mai mulți  români s-au prezentat duminică la vot, în comparație cu primul tur al alegerilor din 2009, numărul lor crescând de 20.884 la 33.053. O diferență remarcabilă se poate observa în Marea Britanie, unde numărul voturilor a crescut de cel puțin două ori. Dacă în 2009 au votat doar 4.078 de români, în 2014 au făcut acest lucru 9.933 de alegători.

Și în Franța a crescut considerabil numărul românilor care votează, de la 4.485 la 7.720, iar în Germania s-a înregistrat, din nou, un aflux mare de votanți. Aici, dacă în 2009 au votat 2.941 de români, în 2014 numărul lor a ajuns la 8.140.

„Alegerile acestea au fost o mare dezamăgire. Nu ne-am putut alege președintele care să ne reprezinte”

Cele mai mari probleme au fost la secțiile de votare din Paris, Londra și Munchen, unde mii de români au așteptat, în zadar, să-și exercite un drept constituțional. În vreme ce în țară se publicau primele rezultate ale alegerilor prezidențiale, în străinătate, românii stăteau încă la coadă, sperând să poată avea și ei un cuvânt de spus privind numele viitorului președinte al României. Se aflau acolo de ore întregi, în stradă, îndurând frigul. Mulți dintre ei au stat și opt-nouă ore la coadă, cu copiii lângă ei.

Magdalena Bălan, o româncă stabilită în Germania, povestește pentru gândul umilința prin care a trebuit să treacă atunci când a încercat, fără succes, să își exercite dreptul la vot.  „Duminică, mie și mai multor români plecați în afară ni s-a făcut o mare nedreptate. Suntem oameni cu studii, oameni cu discernământ, oameni care am fi vrut să ne exprimăm prin vot. Lucru imposibil. S-a tras de timp, s-a redus numărul secțiilor de votare, cunoscând-se faptul că în Germania, Franța și Anglia sunt foarte mulți tineri competenți, cu discernământul de a citi dedesubturile politice, marea majoritate sătui de toate mizeriile de până acum, hotărâți să schimbăm ceva. Organizatorii alegerilor au văzut în noi un real pericol. Au organizat în așa fel încât să nu putem vota”, a povestit tânăra care a fost  nevoită să meargă 200 de kilometri de la Frankfurt până în primul oraș în care nu exista o secție de votare. „Alegerile acestea au fost o mare dezamăgire. Nu ne-am putut alege președintele care să ne reprezinte.  Românii nu mai au dreptul de a decide. Vreți controlul absolut și probabil o să îl aveți.  Dar la câte resentimente zac în noi în ceea ce va privește, nu îl veți avea pentru mult timp”, a comentat amar Magdalena Bălan.

„Ce ghinion pe tine, dragă române, care ai stat la coadă 5 ore”

Eva Ferriere, o româncă stabilită în Franța, a fost mai norocoasă și a reuși să își exprime opțiunea prin vot, după ore întregi petrecute la coadă. „Am plecat, da. Dar am votat! Miracol pe strada Dominique. Ce noroc pe mine! Să mă bucur ? Ce ghinion pe tine, dragă române, care ai stat la coada tot 5 ore, poate 7, dar ai plecat cu buza umflată. Eh, lasa, ai venit, ne-ai văzut, am vorbit, am glumit, ne-am simțit români, restul nu conteaza. Tu ești un român din diaspora, ai două secții de votare în Paris unde te bulucești cu toată Franța pentru că în total sunt doar 6 secții de vot: două în Paris, două în Strasbourg, una în Marseilles și una în Lyon. Dacă stai în Bordeaux, ne pare rău. Va trebui sa vii la Paris și să stai la coadă să nu votezi. Poate data viitoare”, a spus Eva Ferriere.

A votat după ce a fost lovit cu capul în gură

Valentin Ciubotaru a reușit să voteze, la rândul său, la Londra, după ce a trecut prin momente extreme. „Am reușit, din fericire, să votez după doar trei ore și jumătate de stat la coadă, în condiții vitrege, dar mi-am luat un cap în gură de la cineva din ambasadă”, a povestit acesta, în cadrul unei intervenții telefonice la Gândul LIVE. Românul a povestit că, asemeni miilor de conaționali, a stat ore în șir la coadă pentru a-și exercita dreptul de vot la primul tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale. „La 20.30 cei care se aflau la coadă stăteau deja de 6-7 ore afară să voteze”, a spus Ciubotaru, afirmând că procesul de votare care ar fi durat normal maximum 5 minute de persoane dura în medie minute bune datorită birocrației existente în secție.” Între orele 20.00 și 21.00 intrau în sediu oamenii care erau la coadă de la ora 13.00 – 14.00, cam ăsta era ritmul lucrului la Londra. S-au făcut cereri de către diaspora de suplimentare a secțiilor de vot și ni s-a spus că este suficient”, a precizat acesta. „La fața locului erau cinci ștampile și doar 5 oameni din cei 7 care ar fi trebui să supravegheze procesul de votare”, a mai povestit românul Ciubotaru.

O altă româncă de la Londra a povestit despre protestele care au durat până târziu în noapte. „Protestele de azi de la Londra au ținut până la 23:00. Unul din politiști ne-a zis: „Și eu aș fi făcut la fel daca mi s-ar fi luat dreptul la vot”. Se scanda „it’s our right to vote” (n.r. „E dreptul nostru să votăm”). S-a mai scandat: „Ponta nu uita, Romania nu-i a ta”, „Jos Ponta”, „Să vină ambasadorul”, „Ieșiti afară”, „Dreptul la vot”, „Vrem să votam”, „Democrație””, a relatat pe Facebook Raluca Teodor.

Și în Danemarca, românii care au mers duminică la vot au avut de așteptat trei ore la coadă pentru a-și putea exercita dreptul la vot. „Am votat în Copenhaga, la ambasada României, dar am stat trei ore. Au fost foarte mulți oameni, o singură secție și doar trei ștampile. Nu au putut vota toți cei de la coadă”, a declarat pentru gândul Raj Teodorescu, un român care locuiește de 10 ani în Copenhaga.

Zimbabwe și Coreea de Sud, țările unde nu au existat probleme la vot

Au existat și țări în care votul s-a desfășurat fărăr niciun fel de probleme, pentru că numărul românilor care și-au exercitat acest drept a fost extrem de mic. În noiembrie 2014, au votat în Zimbabwe doar șase români, față de 10 câți au fost înregistrați în 2009. 34 de români plecați în Kenya și 39 de români din Letonia și-au exercitat dreptul de vot, față de niciunul în precedenta rundă de alegeri prezidențiale, din 2009. În Coreea de Sud, în schimb, numărul românilor care au votat a crescut de aproape șapte ori, de la 8, în 2009, la 53, în 2014.

Premierul Victor Ponta, candidatul PSD la președinția României, a ieșit alături de ministrul de Externe Titus Corlățean, pentru a da explicații despre situația din diaspora, unde mulți români nu au putut să voteze, din cauza proastei organizări a alegerilor.

„Fiecare cetățean român oriunde se află acesta trebuie să poată să își exercite dreptul de vot. Este inadmisibil ca unul sau 100 din cetățenii României să nu poate să voteze. Trebuie să arătăm respect oricărui cetățean român care vrea să voteze”, a spus Victor Ponta.

El a dat asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru ca pe 16 noiembrie, aceste lucruri să nu se mai repete: „Domnul ministru și echipa sa de la MAE îmi garantează cu funcțiile lor că nu vor rămâne români în afara secțiilor de vot, care să nu poată să voteze”.