„În PNL e o imbecilitate colectivă, mergem spre un dezastru”. Ce șanse îi dă Paleologu lui Munteanu

Publicat: 14 04. 2016, 20:02

This browser does not support the video element.

„Eu n-am nimic personal cu Marian Munteanu, repet. E, într-adevăr, un simbol. Sigur că da. În 1990, s-a nimerit să corespundă cu un moment extraordinar. A fost măreț, dar el este o fotografie de acum 26 de ani. Deci PNL-ul acum scoate dintr-un dosar mai vechi o fotografie de acum 26 de ani cam gălbejită, cam roasă pe la colțuri, și ne spune că este marea soluție pentru alegerile locale și, mai mult, ne insultă inteligența și domnul Bușoi, și doamna Gorghiu, și alții care au luat cuvântul pe tema asta, spunând că ei au înțeles vocea societății civile”, explică, într-un interviu pentru Mediafax, Teodor Paleologu distanța luată de liderii partidului.

Deputatul susține că, dacă se dorea un candidat din partea societății civile, atunci ar fi trebuit găsită o înțelegere cu Nicușor Dan, PNL având astfel o șansă de a nu pierde Bucureștiul. „Noi mergem spre un dezastru la locale”, spune Palologu, care precizează că în PNL „e un fel de concurs care spune prostii mai mari între șefii partidului”.

„Eu acum nu vreau să-i pun etichete lui Marian Munteanu, nu e stilul meu. Dar n-are legătură nici cu alegerile locale, nici cu Partidul Național Liberal. E o aberație. În plus de asta, se va situa pe locul 4″, a fost pariul lui Paleologu.

Citiți în continuare interviul integral cu Toader Paleologu

Reporter: Domnule Paleologu, ați spus despre nominalizarea lui Marian Munteanu că este, citez, „de o piramidală imbecilitate”. Aș vrea să zăbovim un pic asupra celor două cuvinte. Explicați-mi unde este imbecilitatea și de ce e piramidală.

Toader Paleologu: Ce e trist e că am fost singurul om care a spus lucrul ăsta dintre liberalii mai cunoscuți. Și mă invitați să fac exegeza celor două cuvinte. Ar trebui să spun, ca să nu se supere nimeni, că n-am făcut pe nimeni imbecil în persoană, da? Am zis că e vorba totuși de o imbecilitate colectivă. Să ne gândim la originea cuvântului, că tot ați spus că sun – cum ați spus? – pasionat de cultură clasică sau nu mai știu cum ați spus.

Că vă ocupați de cultura clasică…

Da, mă ocup de asta, da. Într-adevăr, e preocuparea mea principală. Mai bine am vorbi de Plutarh și Xenofon și Homer decât de lucrurile astea, dar, revenind la termenul de imbecilitate, în latinește „imbecilitas” înseamnă slăbiciune. E vorba de o slăbiciune intelectuală. De o incapacitate de a trasa o linie clară, incapacitate de a învață din greșelile trecute, de a învăța din eșecuri, din înfrângeri. E vorba de o consternantă decerebrare colectivă. Totuși, ansamblul BPN-ului a votat în unanimitate această aberație consternantă. Eu n-am nimic personal cu Marian Munteanu, repet. E, într-adevăr, un simbol. Sigur că da. În 1990, s-a nimerit să corespundă cu un moment extraordinar. A fost măreț, dar el este o fotografie de acum 26 de ani. Deci PNL-ul acum scoate dintr-un dosar mai vechi o fotografie de acum 26 de ani cam gălbejită, cam roasă pe la colțuri, și ne spune că este marea soluție pentru alegerile locale și, mai mult, ne insultă inteligența și domnul Bușoi, și doamna Gorghiu, și alții care au luat cuvântul pe tema asta, spunând că ei au înțeles vocea societății civile, că Marian Munteanu este reprezentantul…

Asta era următoarea mea întrebare, dacă vi se pare credibilă…

Deci, pe lângă enormă greșeală strategică de a-l desemna pe Marian Munteanu drept candidat, urmează și aceste comentarii care se întrec în imbecilitate, da? Și parcă e un fel de concurs care spune prostii mai mari între șefii partidului. Mai e un lucru. Mie mi se pare că, de luni de zile, conducerea Partidului Național Liberal își bate joc, efectiv, de cetățenii acestui oraș. Și dovedește în fiecare zi că n-are absolut nicio viziune…

Înțeleg de aici că n-ați fost mulțumit nici de Bușoi, nici de Orban!?

 … niciun fel de preocupare. Orban e un subiect diferit, putem discuta mai pe îndelete despre asta. E vorba de totală neseriozitate cu care conducerea partidului a tratat alegerile atât de importante din București. Lipsa de viziune, lipsa de realism, lipsa de informare, metode total necolegiale de a proceda. Nu e deloc în regulă cum s-au derulat sondajele. Au fost sondaje cumpărate și au fost luați în calcul numai cei care au plătit pentru sondaje. Deci, din toate punctele de vedere, este un faliment al conducerii…

Ați fi vrut să candidați?

Nu… Să vă zic ceva, că văd că doamna Gorghiu a lansat această minciună. În 2012, îmi doream cu ardoare acest lucru. Am și prezentat la Congresul PDL, dacă țineți minte, din 2011, un program foarte dens de politică urbană pentru București. În momentul de față, nu mă mai interesează lucrul ăsta, din două motive. Unu, mi-am dat seama că eu nu am antene suficiente pentru a da seama de corupția din jur. Mi-am dat seama de lucrul ăsta. Efectiv, pe mine nu mă duce mintea la matrapazlâcurile la care se gândesc colegii mei. Mă depășește. Deci îmi creează o teamă, adică mă vezi pe mine în fruntea unei organizații mafiotice. Cum să fac așa? Adică nu mă descurc, mă trezesc și eu cu… Cine știe, semnez vreo prostie din greșeală, fără să-mi dau seama. Deci e atitudinea asta de hiper-prudență. Iar, pe de altă parte, am un proiect deja de 3 ani jumate la care țin enorm de mult, și anume Fundația Paleologu…

Unde țineți cursuri…

… fac cursuri în fiecare zi și cred că este un lucru extraordinar și sunt oameni care îmi spun că e lucrul cel mai frumos care se întâmplă în România. Și tind să le dau dreptate. Eu mi-aș dori să pot susține un candidat bun care să și câștige și să facă treaba în locul meu. Dacă vrea să facă…

Care nu e, în momentul asta, Marian Munteanu.

Categoric nu!

Dar cum rămâne cu disciplina de partid?

Păi nu rămâne în niciun fel cu disciplină de partid. Eu întotdeauna am fost un om care a pus adevărul mai presus de disciplina de partid și eu cred că un intelectual nu trebuie să mintă de dragul partidului, da? Să spună…Lipsă totală de autonomie intelectuală

Aș vrea să ne întoarcem un pic la acea unanimitate despre care vorbeați…

E consternantă. Este absolut de…

Se dovedește că n-a fost chiar unanimitate. Domnul Quintus s-a abținut, ba chiar astăzi a lansat niște critici la adresa acestei nominalizări, spunând că el însuși avea niște nume mai bune. Nume de femei, dacă nu mă înșel, pe care ar fi putut să le propună ca să aibă doamna Firea parte de o lupta corectă, cinstită, onestă și serioasă. Dar, dincolo de asta, cum vă explicați totuși că PNL-ul este totuși cunoscut ca un partid al unor oameni care gândesc liber? Cel puțin așa era cunoscut.

Nu e adevărat deloc așa. Tatăl meu avea o formulă care se dovedește mereu adevărată. Spunea că pluralismul la români este o pluralitate de PCR-uri. Și așa este.

PNL-ul e un PCR și el. Acum nu mă refer, nu mă gândesc că ar fi toți comuniști sau securiști sau mai știu eu ce. Dar e un fel de disciplină decerebrată. Asta este incredibil, lipsa totală de gândire. Lipsa totală de autonomie intelectuală.

Le este teamă? Nu pot mai mult?

A, le e și frică. Este și frică…

De ce? De cine?

Că îi scoate de pe listă la parlamentare. Sigur că da. Pentru că revenirea la vechiul sistem de vot pe liste face să le fie frică. Evident că le e frică, le e teamă că Blaga și Gorghiu o să-i scoată de pe liste. Este o teroare în interiorul partidului, dar mi se pare absolut nedemn să fii în halul asta de laș. Este inadminisbil lucrul ăsta. Totuși, au o responsabilitate politică, sunt niște lideri. Cum e posibil așa ceva? Și acceptă un lucru absolut inacceptabil din toate punctele de vedere. Cum să fie Marian Munteanu, cu toate meritele lui din ”90, cum să fie el candidatul nostru? Circacul lui Ilie Bădescu. Adică Ilie Bădescu acum devine ideologul Partidului Național Liberal. Este o candidatură care are o valoare simbolică.

Vorbim de Ilie Bădescu, un sociolog care promovează o viziune etnocentrică.

 … etnocentric, mă rog. Plus că e ilizibil. V-ați uitat vreodată la vreo carte de Ilie Bădescu? Uitați-vă, că e de un comic precum cărțile lui Ulm Spineanu, dacă mai țineți minte, din anii ”90. E o peltea de cuvinte care n-au niciun sens. Problema e că va apărea Marian Munteanu și va vorbi. Cât este de articulat? Mai e un lucru. De 25 de ani, a avut vreodată poziții în legătură cu politici urbane, cu probleme legate de patrimoniu, de urbanism?

Puțini candidați au avut, de-a lungul timpului, nu e specific PNL, până la urmă.

Nicușor Dan are de 10 ani poziții consistente și perseverente și coerente în aceste domenii. Poate că cu unele nu suntem de acord, dar le are. El este credibil. PNL-ul trebuia să-l susțină pe Nicușor Dan și nu condiționând cu intrarea în PNL. Pentru că Nicușor Dan s-ar sinucide politic dacă ar intră în PNL. Cum să facă așa o prostie? Cum poți să-i ceri lui Nicușor Dan să între în PNL? Este o nerușinare și o imbecilitate să te aștepți ca Nicușor Dan să între în PNL. El trebuia susținut necondiționat, cu liste separate, sigur că da, USB și PNL, liste separate și în felul ăsta am fi avut…

Și colaborare ulterioară, cred că la asta vă gândiți.

 Am fi avut o șansă de a nu pierde, pentru că noi mergem spre un dezastru la locale. Acum aș vrea să mai spun încă un lucru. Sigur că și Nicușor Dan suferă de sindromul liderului autist. E foarte greu de discutat cu el. Din păcate. E adevărat. Dar, cântărind lucrurile, are o coerență, spune niște lucruri corecte, a dovedit prin fapte că crede în anumite lucruri și le susține și a făcut-o eficient. A oprit o serie de declasări ilegale, demolări ilegale și așa mai departe.

Ba chiar au pornit și niște procese penale de la denunțurile lui.

Da. Am făcut lucruri împreună. Poate că el a uitat lucrul asta. Eu n-am uitat și îl susțin cel puțin în ce privește alegerile pentru Consiliul General.

Haideți să ne întoarcem puțin la colegii dumneavoastră. Ați vorbit cu vreunul dintre ei, l-ați întrebat: „Băi omule, de ce ai votat pentru nominalizarea lui Marian Munteanu?”

N-am apucat. Vă spun însă cu cine am vorbit, pentru că vreau să se rețină lucrul asta, pentru că eu cred că mi-am făcut datoria ca membru al partidului și mai e un lucru. Eu cred că am o datorie mai veche față de sigla asta de PNL, o datorie pe care nici Blaga n-o are, nici Gorghiu n-o are, nici Predoiu. Vorbesc de o datorie de vreo 150 de ani. Acumulată. O legătură cu liberalismul românesc. Și cred că mi-am făcut datoria. Am vorbit cu… Am vorbit, i-am scris Alinei Gorghiu, dar de când a ajuns președinte PNL i s-a urcat la cap și nu mai răspunde la nimic. Am vorbit cu Predoiu care a avut decență să răspundă. Deci trebuie să recunosc lucrul ăsta, Predoiu a răspuns. L-am întâlnit întâmplător pe culoar pe Blaga, i-am spus: „Vorbiți cu Nicușor Dan” și, mă rog, și-a văzut de drum în felul lui. Deci am avertizat. Am vorbit și cu Anca Boagiu. Ea, din păcate, nu mai are destulă influență ca să, mă rog, să determine o atitudine mai rezonabilă în conducerea partidului. Am făcut ce am putut. Mai mult de atât, nu văd ce pot să fac. Am și propus eventual să joc un rol de mediator în relația cu Nicușor Dan, pentru că îl cunosc de 22 de ani și am făcut lucruri împreună încă de pe vremea când eram amândoi la Ecole Normale Superieure la Paris. Și încă de atunci am observat această perseverență a lui. Este principala lui calitate perseverență.

Vreau să mă întorc cumva la mentorul protocronist al lui Marian Munteanu și să-l pun în opoziție cu imaginea pe care a avut-o PNL-ul, cel puțin istorică, dacă nu PNL-ul contemporan, de partid al modernizării. Mai poate să fie PNL-ul un partid al modernizării? O alternativă la un PSD care e, mai degrabă, conservator?

Să ne înțelegem, Partidul Național Liberal a avut totdeauna o sensibilitate naționalistă, națională, adică n-aș simplifică lucrurile prea mult. Dar e vorba de tipul de naționalism aici. Pe care îl teoretizează oameni precum Ilie Bădescu și partea proastă e că scriu prost și confuz.

Dar subiectul nostru nu e neapărat domnul Bădescu, e mai degrabă PNL-ul.

Să vă spun ceva. Uite, un naționalist tipic din anii ‘ 30 e Nichifor Crainic. Nu sunt pe aceeași lungime de undă cu el, dar ce scrie el e inteligent, se poate citi. Scrie bine. Ilie Bădescu e o confuzie totală, o beție de cuvinte fără cap și coadă.

Ceea ce încerc eu să înțeleg este dacă nu cumva mesajul PNL-ului… Dacă PNL-ul, că entitate, că structura importantă în zona politică, dacă nu cumva s-a epuizat. Nu cumva a trecut vremea PNL-ului?

Eu mi-aș dori să nu fi trecut cu totul vremea PNL-ului. Evident că ne aflăm într-o gravă criză de leadership. Sunt oameni care habar nu au, nu au citit, nu s-au… Mă rog, nu au citit doctrina liberală, nu au citit… N-au pus mâna pe o carte, e evident lucrul asta. Nu s-au informat în legătură cu Marian Munteanu.

Eu acum nu vreau să-i pun etichete lui Marian Munteanu, nu e stilul meu. Dar n-are legătură cu… nici cu alegerile locale, nici cu Partidul Național Liberal. E o aberație. În plus de asta, se va situa pe locul 4.

Este pariul dumneavoastră că va fi pe locul 4?

Da. Chiar facem pariu acum. Pentru că dispersia voturilor de dreapta face că, din nefericire, candidatul PSD are prima șansă. Fie că e vorba de doamna Firea, fie că e vorba de Tăriceanu sau de altcineva. Deci candidatul PSD, desigur, nu va obține o majoritate de peste 50%, va avea poate chiar sub 40%, dar dispersia voturilor de dreapta îl va favoriza pe candidatul PSD. Marian Munteanu, în contextul asta, se va califica pe locul 4 în cel mai bun caz. Pe locurile 2 și 3 fiind, în mod evident, după părerea mea, Traian Băsescu și Nicușor Dan. Care sunt singurii de luat în calcul cu adevărat, pentru că unu are o viziune și a dovedit prin acțiunea lui, mă refer la Nicușor Dan, că are un program și are o viziune și e credibil, iar Traian Băsescu, sigur, are foarte multă experiență și știe mai bine decât oricine altcineva despre ce e vorba la Primărie.

Dar, ascultându-vă, ați criticat unanimitatea, cvasi-unanimitatea de ieri, de când a fost nominalizat domnul Munteanu, și spuneați, în același timp, că e o criză de leadership a PNL-ului. Bun. Să zicem că mâine n-or să mai fie doamna Gorghiu și domnul Blaga. Cine o să le ia locul?

Chiar mă întreb. Mă întreb. Nu vă uitați la mine, că nu… eu mă ocup de cursuri. N-am ambiții de genul asta. Chiar nu văd, pentru că sunt figuri încă și mai triste. E… e foarte preocupant, e adevărat. Chiar nu văd. Nu știu. Mi-aș dori să va pot da un răspuns, dar…

Marian Munteanu, cine știe? Marian Munteanu, dacă câștigă Primăria, probabil.

Nu, n-are nicio șansă. Nu, acum mai e un lucru. Dacă se situează, așa cum cred eu, pe locul 4, ar trebui că cei responsabili de această alegere să plece. Adică Blaga, Gorghiu și Predoiu.

Dar nu au fost doar ei trei…

Da, dar ei au o responsabilitate mai mare prin funcția pe care o ocupă. Blaga și Gorghiu sunt copreședinții partidului, iar Cătălin Predoiu este președintele Organizației București. Președintele Organizației București trebuie să ne explice, de altminteri, toate golăniile din ultima vreme ale consilierilor generali PNL din Primărie. Trebuie să ne explice lucrul asta, trebuie să-i cerem socoteală.

La ce va gândiți?

La abuzuri, la avize inacceptabile, la felul în care și-au garantat locurile pentru oamenii lor în Primărie. Recent, în ultimele săptămâni. Deci consider că domnul Predoiu trebuie să ne explice lucrurile astea, trebuie să dea socoteală pentru aceste lucruri sau să-i elimine de pe liste pe cei care au făcut aceste lucruri. Din acest motiv, repet, eu nu voi vota lista PNL pentru Consiliul General. Cu regret pentru câteva persoane, pentru că sunt câteva persoane pe care le respect și îmi sunt chiar dragi, dar nu pot vota o lista care poartă tot acest pasiv din ultima vreme al unui partid care, să nu uităm, parte din el l-a susținut pe Oprescu în 2012. Iar jumătea de PNL care a fost în USL, vechiul PNL, l-a susținut pe Oprescu la Primărie, știind foarte bine cât de gravă era corupția în Primărie. Ei sunt responsabili de furturile lui Oprescu. Și trebuie să-și pună cenușă în cap și trebuie să-și ceară iertare pentru faptul că l-au susținut pe Oprescu în cunoștință de cauza și au fost complici la ce s-a întâmplat în ultimii ani.Iohannis să se spele pe cap cu PNL

Sunteți o voce singulară în momentul asta.

Totdeauna am fost singular, asta e…

Nu, altădată ați mai avut parteneri publici într-un discurs critic sau într-un discurs articulat de pe o platforma. Acum doar dumneavoastră vorbiți. Cine poate să reformeze PNL-ul acum, presupunând că de reforma e nevoie în PNL în momentul asta. Cu cine?

Mi-ați mai pus întrebarea asta. Nu-mi dau seama, chiar nu-mi dau seama. Mie mi se pare că partidul asta este bicefal și, de fapt, acefal. N-are nicio busolă, n-are niciun reper, este în derivă totală și singurul lucru care contează este dictatură celor câteva persoane care fac listele. Și atunci domină aparatul de partid. Și cu asta basta. Dar e o strategie foarte proastă. E evident că se va eroda lucrul asta. Mai e un aspect. Deviez puțin discuția. Alina Gorghiu a spus ieri că Marian Munteanu egal Klaus Iohannis. A spus ceva de genul asta, că sunt la fel. A pus un semn de egalitate între Marian Munteanu și Klaus Iohannis. Cred că președintele ar trebui să iasă din tăcerea lui.

Să se delimiteze, la asta vă referiți.

Eu m-aș simți…

Ofensat?

Da, adică… Cum să pună semn de egalitate între președintele Iohannis și Marian Munteanu? Ar trebui să se delimiteze președintele de asemenea afirmații. Apropo, i-am scris și lui Iohannis.

Și v-a răspuns?

Nu. Dar i-am scris, ca să nu mi se poată spune că n-am făcut tot ce se putea pentru a preveni un dezastru.

Dar prezența președintelui în viață PNL-ului vi se pare suficientă? Pentru că e clar că există o anumită colaborare între PNL și domnul Iohannis.

Nu e vocația lui să conducă partidul. Însă sunt unele prostii pe care n-ar trebui să le lase. Pentru că îl afectează și pe el. Să ne înțelegem, și președintele Băsescu, care era mai implicat în viață PDL-ului, a lăsat grave prostii să se producă. Din păcate. Și asta l-a costat foarte mult și pe el, să nu uităm lucrul asta. Cine pe cine a tras în jos, asta e o mare întrebare. Băsescu a tras în jos PDL-ul sau PDL-ul l-a tras în jos pe Băsescu? E discutabil aici. Și, și, probabil. Așa că, pe anumite subiecte, probabil președintele Iohannis…

Bun, dacă i-ați fi consilier… Dacă i-ați fi consilier președintelui, ce l-ați sfătui să facă acum în privința PNL-ului?

E, dacă aș fi președintele… Pardon, dacă aș fi consilierul președintelui, multe aș face. Multe de tot.

Dați-mi trei exemple.

În primul rând, sunt probleme de comunicare. E un președinte care, din păcate, comunică foarte puțin și, când încearcă să comunice, dă cu bată în baltă. Cum a fost cu Antena 3 recent. Aici e o diferență între el și Traian Băsescu. Traian Băsescu vorbea în fiecare zi, apărea la 6 jumate fix ca un cuc și spunea ceva. Și atunci, eventualele prostii pe care le mai spunea treceau neobservate.

Domnul Iohannis vorbește foarte rar și, când spune câte o chestie, pierde dintr-o dată nu știu câte zeci de mii de susținători. Și nu știu câte procente dintr-o dată. Deci eu cred că comunicarea e o mare problemă a președintelui. Și nici nu știu dacă înțelege foarte bine mentalitatea românească…

Mediul și media de la București nu le înțelege.

Nu știu. Adevărul e că poate e un semn de sănătate mintală să nu înțelegi prea bine totul. Dar, în unele situații, am impresia că nu e prea bine orientat. Că nu știe despre cine e vorba, despre ce e vorba. Despre lucruri de genul ăsta.

Dar în privința PNL-ului, ce l-ați sfătui să facă acum?

Să se spele cu el pe cap. Nu știu ce să va spun. A fost președintele PNL-ului, eu n-am fost președintele PNL-ului. În mod normal, el cunoaște mai bine partidul ăsta. Eu cunosc o jumătate de partid. Ba nu, o cunosc și pe cealaltă, pentru că tatăl meu a fost 12 ani senator. Și din care o bună parte senator PNL și cunosc destul de bine unele figuri din vechiul PNL. Însă și tatăl meu ar fi fost consternat de deriva vechiului PNL în alianța cu Partidul Social Democrat. Totuși, e o derivă incredibilă, din 2007, PNL-ul a fost aliat cu PSD-ul.

Nu mi-aș fi imaginat-o pe Alina Gorghiu în urmă cu câțiva ani atât de autoritară și de răcnitoare

Dar de ce ne mirăm atât de mult? Pentru că PNL-ul are o istorie postdecembristă care s-a tot aliat… ne aducem aminte de Guvernul Stolojan. PNL-ul era reprezentat…

E adevărat, dar, după ce a început să se realizeze unificarea liberală sub președinția lui Quintus, de altminteri, PNL-ul părea solid ancorat la dreapta. Din păcate, în ultimii 10 ani, a luat-o în altă direcție, iar acum… sigur, mă bucur că e în cealaltă parte, dar e… maioneza n-a prins. Și avem un partid cam debusolat, din păcate. Și în care certurile interioare consumă foarte multă energie. Eu cred că această incapacitate de a genera candidaturi seriose este parțial legată și de certurile interioare. Să nu fie ăla, să nu fie celălalt…

Vă gândiți la eșecul unificării cu PDL-ul?

Da, chestiuni personale… după aia, ura asta tribală între foști PNL-iști și fost PDL-iști. Sunt prostii, sunt copilării. E foarță multă energie consumată aiurea în interior și asta cred, cel puțin parțial, explică incapacitatea de a genera candidaturi serioase.

Ați criticat liderii partidului. Aș vrea să va rog să încercăm un exercițiu. Să spuneți un cuvânt după fiecare nume. Dacă spun Alina Gorghiu, la ce va gândiți prima oară? Un cuvânt.

Nu… Aici n-aș vrea să fac lucrul asta.

Nu vreți?

Nu, nu, pentru că Alina Gorghiu chiar îmi era simpatică pe vremuri, când făceam bicicletă împreună. Din păcate, probabil a transformat-o funcția foarte mult. Eu am un curs, de altminteri, și o teorie despre patologiile puterii. Și foarte multă lume, chiar majoritatea oamenilor, când sunt în poziții de putere, încep s-o ia razna. Nu mai văd realitatea cum e, se înconjoară de lingușitori, devin autoritari, răcnesc. Nu mi-aș fi imaginat-o pe Alina Gorghiu în urmă cu câțiva ani atât de autoritară și de răcnitoare. Dar s-a contaminat de la Blaga.

Vă referiți la ședințe interne?

Da…

Că nu-mi aduc aminte să fi văzut în public…E foarte fermă.

Fermă… asta nu-i fermitate. Nu. Deci aici, repet, nu e o chestiune personală, mi-e simpatică, mi-era simpatică pe vremuri, când nu era președinte PNL. N-aș vrea să zic nimic rău de ea ca persoană. E vorba, mai degrabă, de debusolarea colectivă a conducerii partidului. Așa mi-e foarte simpatic și drag și Predoiu. Dar e președintele Organizației București și uite ce catastrofă s-a abătut asupra Organizației București. Trebuie să asume o candidatură care ne va situa pe locul 4. Și va fi eșecul lui. Eșecul lui Cătălin Predoiu. Mie îmi pare rău pentru el, ca om. Aș fi vrut să-l ajut să nu ajungă în halul asta, dar dacă nu se lasă sfătuit.

N-a dorit ajutorul dumneavoastră…

Da.

Dar dacă actuala sau viitoarea conducere a partidului, a acestui partid, a PNL-ului sau a altui partid, vă va face această oferta și va veni la dumneavoastră și vă va spune: „Domnule Paleologu, vrem să fiți pe lista noastră, credem că sunteți valoare adăugată pentru noi”, o să acceptați?

Păi eu cred că sunt valoare adăugată pentru ei, dar ei nu cred că își dau seama. Eu nu cred că Blaga și Gorghiu își dau seama că eu sunt valoare adăugată. Ei gândesc în cu totul alți termeni, chiar nu…

Deci ați spune „da” dacă ați primi o invitație?

Aș vrea… Mi-aș dori să pot contribui în mod mai semnificativ la viață partidului. Dar, vă spun drept, eu sunt destul de nemulțumit de ultimii ani pe care i-am petrecut în Parlament. Pentru că nu am nicio influență în partid și asta îți limitează și posibilitățile de acțiune parlamentară. Pentru că în Parlament vorbești dacă te mandatează partidul să vorbești, nu te apuci să vorbești doar ca să bifezi niște luări de cuvânt, da? În plus de asta, îmi pare rău că nu am putut ajuta partidul la o soluție rezonabilă în ceea ce privește alegerile locale din București. Eu cred că se putea ajunge la o înțelegere cu Nicușor Dan. E, cu Traian Băsescu e mai dificil. E mai greu…

Întotdeauna a fost mai dificil cu domnul Băsescu. O poziție în Guvern vă mai interesează? Presupunând că ar fi disponibilă.

Presupunând că… Sunt domenii în care mă pricep și chiar mă pricep foarte bine, adică cultură, externe și educație, în mod special învățământ superior. Nu mă pricep chiar la toate, Ministerul Educației e foarte dificil. Sunt zone ale Ministerului Educației unde nu sunt în elementul meu. Dar astea sunt trei ministere pentru care, evident că sunt printre primii câțiva oameni din țară în ceea ce privește competență tehnică. Deci știu despre ce e vorba. În rest, dacă o să se întâmple sau nu, eu nici nu cred că e bine să te agăți de ambiții, să vrei neapărat ceva anume. Tocmai…

Eu încercam să stabilesc dacă sunteți disponibil pentru o astfel de carieră.

Vă spun, eu nu cred că, ținând cont de cine sunt eu, nu e bine să întorc spatele vieții publice.Totdeauna voi fi prezent cumva în viață publică. Însă, tocmai că mă întrebați de cursuri, predau Plutarh și sunt câteva modele în viețile paralele ale lui Plutarh de oameni la care s-a făcut apel, dar care au știut să nu-și dorească cu tot dinadinsul anumite lucruri. Cum e Timoleon, Cato cel Bătrân sau Cato cel Tânăr sau Aemilius Paulus, marele general român din secolul ÎI. Încerc și eu să fac că ei.