Florin Cîțu, economist, candidat la Senat din partea PNL, a prezentat într-o conferință de presă câteva măsuri din programul pe care liberalii îl propun, afirmând că „este o provocare să faci un program economic astăzi în România având în vedere că suntem cea mai săracă țară din Europa și suntem acolo de vreo 26 de ani”.
PNL promite, potrivit programului economic, eliminarea impozitării tuturor pensiilor din România,„nu doar pentru pensii mai mici de 2000 de lei”. „Ni se pare cel puțin ciudat să mai impozitezi pensii după ce acești oameni au plătit pensii toată viața”, a afirmat Cîțu.
El a făcut referire la programul de guvernare al PSD, care promite că pentru pensiile care sunt egale sau mai mici de 2.000 de lei brut pe lună impozitul pe venit ar urma să fie eliminat, iar pentru cele care depășesc această valoare, impozitul ar urma să scadă de la 16% la 10%. Astfel, 90% dintre pensionari nu vor mai plăti, potrivit social-democraților, niciun tip de impozit sau contribuții.
Promisiunea PNL vine în contextul în care la începutul lunii septembrie Senatul a adoptat un proiect de lege de modificare a Codului fiscal prin care – alături de alte prevederi – nu se mai reține impozitul de 16% din pensii pentru cele mai mari de 1.050 lei, iar contribuțiile la Sănătate sunt suportate din bugetul de stat. Inițiativa aparține Cristianei Anghel (ALDE), iar liberalii au criticat-o în plen, votând împotrivă.
Senatorul liberal Mariana Cîmpeanu a subliniat, de pildă, că deficitul la pensii este de patru miliarde de euro, 2,6% din PIB. De asemenea, ea s-a întrebat „cum Comisia de buget finanțe a dat întâi două avize de respingere și acum în campanie electorală, bineînțeles că dăm un aviz pozitiv”. ”Bătrânii au deja acest impozit scutit, sunt 3.800.000 de pensionari care au sub 1.000 lei. Pentru cine facem această scutire? Poate dacă o propunea PNL, o înțelegeam”, a adăugat ea.
„Stă în sarcina noastră și nu de acum și undeva de la începutul anului să mai stăvilim un pic noianul de populism PSD-ist îmbrăcat uneori în poezii până la lacrimogene, alteori în argumente pseudovalide”, a arătat în timpul dezbaterilor în plen și senatorul liberal Dorin Dobra.
Cîțu a reamintit că liberalii mai propun și reducerea cotei TVA la 16%, precum și reducerea contribuțiilor pentru angajați și angajator la 16%. „Cel mai sustenabil mod de a crește salariile este prin reducerea fiscalității. (Reducerea contribuțiilor pentru angajați și angajator la 16% -n.r.), în primul rând, imediat crește salariul net cam cu 4% pentru salariul mediu pe economie, dar în același timp reduce povara fiscală cu 8% pentru angajator, pentru un salariu mediu pe economie. Cifra 16 pentru noi devine de fapt un simbol, venit, profit, contribuții și TVA, totul la 16%, ne apropiem de o cotă unică în acest fel”, a explicat Cîțu. Acesta a mai spus că România colectează din TVA doar 40% din suma care ar trebui. „O reducere la 16% elimină natural evaziunea fiscală. Nu trebuie să trimiți Fiscul pe capul nimănui, nu trebuie să introduci legi, constrângeri noi”, a apreciat liberalul.
Liberalii promit și termene mai scurte pentru intrarea și ieșirea de pe piață a agenților economici, Cîțu afirmând că „agenții economici se ascund cu ajutor legii de multe ori sau abuzează de lege și rămân în piață și țin resurse blocate în sistem”, dar și măsuri de transparentizare.
Pornind de la exemplul unor state precum Polonia, Austria și Germania, PNL propune înființarea unui fond român de dezvoltare urban-rural pentru finantarea celor proiecte pentru care nu se găsesc foduri europene și nici bani de la buget, precum centura Bucureștiului sau autostrada Târgul Mureș- Iași. „Soluția (propusă de PNL-n.r.) este introdusă acum în Polonia, dar a fost folosită în Austria și în Germania pentru construirea autostrăzilor. Înființăm un fond român de dezvoltare urban-rural care are atașată o bancă de investiții. Ideea este foarte simplă, banca de investiții este cea care emite pe baza proiectelor obligațiuni. Se finanțează din sectorul privat, nu are legătură cu statul, finanțează aceste proiecte prin fondul urban-rural de investiții. Noi estimăm proiecte de 11 miliarde de euro în următorii patru ani”, a susținut economistul.