Incredibilele aventuri ale românilor cu Fiscul. Pentru 9 lei din cuponiadă, statul îți cere 468 de lei CASS

Dan Toader s-a stabilit în străinătate acum mai bine de zece ani. Din 2008, are și cetățenia franceză. La cea română nu a renunțat dintr-un motiv mai mult sentimental. „Am vrut să îi țin și pe copiii mei cu dublă cetățenie, chiar dacă ei nu au mare lucru în comun cu țara mea de origine”, spune el. A mai existat un motiv: a vrut să-și păstreze dreptul de vot.

Chiar dacă își ia salariul din Franța, acolo unde își plătește și asigurările de orice fel și unde își are și domiciliul, înscris inclusiv pe pașaportul românesc, chiar dacă a intrat într-un spital din România tot acum mai bine de zece ani, în ianuarie a aflat că datorează statului român o contribuție de 468 de lei la sistemul asigurărilor de sănătate. Calculul din decizia de impunere fiscală trimisă de ANAF acasă la părinții săi, acolo unde a figurat ultima oară cu un domiciliu românesc, se rezumă astfel: pentru un venit din investiții (dividende în urma cuponiadei) de 12 lei, Dan Toader ar avea de plătit 468 de lei asigurarea de sănătate.

Deși nu a încasat niciodată banii, Fiscul i-a calculat din rezultatele financiare declarate ale SIF-urilor la care companiile în care și-a investit acum 20 de ani cupoanele au ajuns între timp. Mai departe, angajații ANAF au luat Codul Fiscal, pus în acord cu Legea sănătății, așa cum a fost introdusă în primul mandat de ministru al liberalului Eugen Nicolăescu, și au stabilit astfel că, în absența unor venituri din salarii, chirii sau activități independente pe teritoriul României, baza minimă de impozitare este salariul minim brut lunar din anul respectiv: 700 de lei X 12 luni. La suma de 8.400 de lei, procentul de 5,5% cât reprezintă CASS, înseamnă 468 de lei, sumă imputată titularului de cupon.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Încercările lui Dan Toader de a sesiza online ANAF pentru a corecta o evidență, aceea că nefiind rezident al statului român nu poate fi considerat asigurat, s-au lovit, în lipsa unei baze de date unitare privind domiciliile, de birocrație. Mai întâi, a fost trimis de la București la Buzău, acolo unde s-a emis decizia. Apoi, i s-a explicat că, în urma recalculării, suma este nu de 12, ci de 9 lei, dar tot 468 de lei trebuie să plătească. În final, i s-a sugerat să facă o contestație prin procură, care l-ar costa suplimentar 150 de euro, dar pentru care, din cauza corespondenței care a durat aproape o lună, s-a depășit termenul. Sau să plătească cei 468 de lei la ghișeu.

Cazul lui Dan Toader nu este singular. Într-o situație similară este și Ana Gheorghias, stabilită în Montreal, decisă însă ca „data viitoare” să nu-și mai lase părinții să semneze pentru primirea recomandatei ANAF, domiciliul său în țară fiind indicat greșit. Chiar dacă premierul Victor Ponta admite că „există anomanii în Codul Fiscal”, Guvernul nu are în acest moment, susțin surse din Ministerul de Finanțe, nicio evidență clară a acestor cazuri.

Asigurarea de sănătate, de 30 de ori mai mare decât venitul la care se aplică

Decizia ANAF prin care lui Dan Toader i se stabilește o obligație de plată de 39 de ori mai mare decât veniturile pe care nu le-a încasat în mod concret a fost emisă pe 17 decembrie 2014, cu o lună înainte ca premierul Victor Ponta să testeze reacția opiniei publice la ideea includerii între contribuabilii la sistemul de asigurări de sănătate a cetățenilor români din străinătate.

Legea sănătății include din 2006 prevederea că „sunt asigurați, potrivit prezentei legi, toți cetățenii români cu domiciliul în țară” și, în consecință au, prin Codul Fiscal, obligația de a plăti CASS. Prevederea calculării CASS la nivelul unui salariu minim pe economie li se aplică tuturor celor care au venituri din investiții sau din dobânzi, dar nu și din salarii, chirii sau activități independente. Detalii despre legislație, AICI.

Oficializată de mai mulți ani, prevederea a început să se aplice doar de câteva luni pentru toate categoriile de venituri, după ce ANAF a preluat de la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate atribuțiile calculării acestor datorii.

Preluarea s-a făcut însă în absența unei baze de date unice pentru a calcula corect aceste obligații de plată, dar și înainte de a prelua de la Ministerul Afacerilor Externe, de exemplu, sau de la Evidența Populației, datele despre domiciliile stabile ale românilor plecați în străinătate, în cazurile în care aceștia și le-au trecut astfel în pașapoartele românești.

Labirintul petițiilor către ANAF: „Vă rugăm să retransmiteți solicitarea dumneavoastră colegilor noștri”

În acest fel, au apărut situații precum cea a lui Dan Toader în legătură cu numărul cărora statul nu are însă o evidență clară. Scrisoarea recomandaată din partea ANAF a sosit acasă la părinții săi, la ultimul domiciliu pe care Fiscul l-a găsit în baza de date proprie. I-a parvenit în ianuarie.

Decizia de impunere fiscală pentru 2012, contestată la ANAF prin formularul online

Tot în ianuarie, pe 24, Dan Toader a recurs la formularul de petiții online de pe pagina oficială de web a ANAF indicând actul emis, situația în care se află și cerând explicit anularea deciziei.

O funcționară de la Direcția de Inspecție Generală i-a răspuns două zile mai târziu, pe 26 ianuarie: „În vederea înregistrării precum și soluționării corecte și operative a cererii dumneavoastră, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, modificată și aprobată prin Legea nr. 233/2002, vă rugăm să retransmiteți solicitarea dumneavoastră colegilor noștri de la Asistență Contribuabili și să o completați în Formularul de Asistență care se află pe site-ul www.anaf.ro la rubrica Asistență contribuabili/Asistență prin email”.

O dată parcursă și această etapă, un al doilea mesaj binevoitor s-a generat automat: „solicitarea dvs. a fost înregistratã cu numãrul ….. Un răspuns, conform prevederilor legale în vigoare, vă va fi remis ulterior”. Apoi un al treilea, în aceeași zi: „Vă comunicăm că am redirecționat acest e-mail la Serviciul Fiscal Municipal Rm. Sărat, organul fiscal de domiciliu, de unde urmează să primiți raspuns”.

Răspunsul „organului fiscal de domiciliu” a venit pe 17 februarie. Într-o adresă semnată de șeful Compartimentului pentru Contribuabili se arată că cei 12 lei erau de fapt 9: 8 lei de la SIF Muntenia și 1 leu de la SIF Banat-Crișana care au obținut la rândul lor dobânzi pe care le-au declarat la Fisc și pe care ar urma să le împartă cu acționarii care au depus acum 20 de ani cupoane de privatizare.

Calcului datoriei rămâne însă același: „Vă comunicăm că datorați contribuție individuală de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului de bază minim brut pe țară (salariul minim brut pentru anul 2012 = 700 lei/
lună X 12 luni = 8400 x 5,5% cotă contribuție sănătate = 468 lei)”

Șeful de serviciu al ANAF indică de asemenea posibilitatea unei contestații, arătând și ce trebuie să includă un astfel de demers. Cu o mențiune: „Conform art. 207 din Codul de procedură fiscală, contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii”. De la data primei petiții online până la răspunsul ANAF au curs 25 de zile. Între timp, termenul de contestare a fost depășit.

Paradoxul românesc. Primești 2,5 euro, plătești ori 105, ori 150

„Pentru 12 lei, îți cer 468. Deși nu locuiești și nu beneficiezi în nici un fel de CASS tot îți cer cei 468 de lei. Le ceri informații. Ei îți dau o nouă sumă de impozitare, adică 9 lei. Dar tot 468 de lei îți cer. Scopul CASS este să contribui ca să poți beneficia. Or, eu nu beneficiez de nimic. Și dacă vrei să contești, nu e suficient online, ci te pun pe drumuri să ajungi să plătești cel puțin 60 de euro taxe consulare în plus și cel puțin 90 de euro pe traduceri autorizate și poze. Politicos, desigur”, își rezumă Dan Toader experiența cu ANAF. O situație în care i se pretinde practic fie să plătească 105 euro pentru un venit de 2,5 euro neîncasat, fie să cheltuiască 150 de euro pentru a contesta decizia, variantă pentru care termenul legal a fost oricum depășit.

Dincolo de faptul că nu mai este rezident al statului român, deci nu ar fi trebuit să intre în calculul asigurărilor, nu a mai intrat într-un spital din România de mai bine de zece ani. „Eu sunt integrat total în sistemul francez. Sănătate, șomaj, asigurări. Absolut tot. Singura mea legătură cu statul român este că plătesc taxe consulare (mari, dar nu mă plâng) când fac pașaport sau alte acte. Asta fiindcă am vrut să îi țin și pe copiii mei cu dublă cetățenie, chiar dacă ei nu au mare lucru în comun cu țara mea de origine. Din ce în ce mai rar (și dacă e posibil fizic) mai si votez, dacă asta înseamnă o legătură cu statul român”, spune el.

Surprinzăror pentru Dan Toader nu a fost atât calculul inspectorilor ANAF, bazat pe un articol din Codul Fiscal, cât modul în care funcționarii i-au pasat aproape o lună sesizarea fără a încerca în acest timp verificarea informațiilor legate de domiciliul său real: „Răspunsul lor cum că trebuie să dovedesc că stau în Franța mă lasă fără cuvinte. Adică eu de ce am pașaport cu domiciliul în străinătate? ANAF nu are un registru cu contribuabilii și domiciliile lor? Este halucinantă întreaga istorie. Aspectul ca eu le trimit sesizare că locuiesc în Franța și ei nu încearcă să actualizeze baza lor de date prin colaborare legală între ei și Ministerul de Externe este totuși o problemă de lipsă de interes față de aplicarea legii în spiritul ei. De ce să mă duc eu să contest când e datoria lor să își înțretină bazele de date? Cum să o numesc? Cel puțin comoditate”

Româncă stabilită în Canada: „Nu voi plăti nimic. Dacă mă îmbolnăvesc și am nevoie de spitalizare, o să trec Oceanul să mă internez?”

Într-o situație identică este și Ana Gheorghias, stabilită de mai mulți ani în Quebec. În ultimii 10 ani, a ajuns în România de două ori, niciodată în vreo clinică. În 2012, i-au revenit însă, în aceeași manieră, 35 de lei pe care nu i-a încasat, dividende din partea companiei în care și-a depus cupoanele de privatizare.

Un calcul personal i-a arătat că e mai simplu să vândă cupoanele decât să se încurce în contestații. Până atunci, este însă decisă să ignore decizia primită de la ANAF. „Dacă mă imbolnavesc și am nevoie de spitalizare, o sa trec Oceanul să mă internez? Am aici medic de familie. Dacă vin în România și se întâmplă ceva nefericit, am asigurare medicală de la job. Nu îi voi cere statului român să plătească nimic pentru că nici eu nu am plătit taxe în România”, a explicat Ana Gheorghias pentru gândul.

Pentru situația în care statul nu își va actualiza baza de date cu domiciliile corecte, are, de asemenea, o soluție: „În primul rând, data viitoare, părinții nu vor mai primi scrisoarea pe motivul că nu am domiciliul acolo. E o chestie de procedură. Nu au trimis scrisoarea unde trebuie. Pe pașaportul românesc scrie că am domiciliul în străinătate și așa figurez și la Poliție. În al doilea rând, nu voi face nimic. Sincer, am alte priorități. Nu am timp de contestații”, spune ea.

Ce spun consultanții fiscali: „Dacă o arunca la coș, putea să spună că nu a primit-o”

Contactat de gândul, avocatul Gabriel Biriș, specializat în consultantanță fiscală, spune că în astfel de situații există doar cele două variante: fie cel care primește decizia o contestă și o trimite prin poștă în 30 de zile de la comunicare, fie plătește contribuția.

„Necunoașterea legii nu te absolvă de la aplicarea ei. Domnul Toader ar fi trebuit să scrie o contestație – petițiile online nu sunt luate în calcul – și să o trimită prin poștă în termenul de 30 de zile. Mai mult ca sigur i-ar fi fost soluționată pozitiv. Chiar dacă nu mai are domiciliul la care i-a fost comunicată, în momentul în care le-a scris petiția online, și-a asumat că a ajuns la el. Dacă o arunca la coș, putea să spună că nu a primit-o. Acum, prin necontestare, decizia a rămas definitivă”, explică Gabriel Biriș.

Dincolo de acest caz concret, în opinia sa, „legea  este proastă și trebuie schimbată”.

Aceleași prevederi li se aplică românilor care și-au păstrat domiciliile în țară, chiar dacă muncesc în străinătate de foarte mulți ani și care nu mai au astfel venituri din salarii pe teritoriul statului român, dar pot avea dobânzi sau dividende. „E o situație care nu a fost luată în calcul atunci când s-a scris legea și altă soluție nu există decât schimbarea ei”, arată Gabriel Biriș.

Fost ministru al Finanțelor: „Problema e că nu avem o bază de date unică„

Interpretarea dată Codului Fiscal de inspectorii ANAF este confirmată și de fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu. „Cine nu este rezident al satatului român, ar trebui să probeze acest lucru și să nu mai trebuiască să plătească. Cei care au domiciliul în România, chiar dacă sunt plecați în străinătate, și au obținut un venit pe teritoriul statului român, legea se aplică deocamdată așa cum e scrisă din 2006. Dacă e rezident al statului român, e considerat asigurat. Domnul Eugen Nicolaescu a introdus aceste prevederi, în reforma sănătății în 2006″, spune liberalul.

Deciziile emise de ANAF pe bandă rulantă, chiar dacă sunt rezultatul unor anomalii, este pus de fostul ministru pe seama inexistenței unei baze de date unice care să includă informații la zi atât de la MAE sau MAI cât și de la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și de la ANAF. „Cei de la ANAF nici n-au știut că nu este rezident al statului român. A venit de la SIF situația financiară, s-au uitat în calculator, nu l-au găsit la salarii, chirii sau activități individuale și i-au aplicat CASS pentru dividende raportat la salariul minim. Pentru că, dacă ai venituri din salarii, chirii sau activități individuale nu plătești CASS pentru dividende sau dobânzi. Lucrul acesta se întâmplă pentru că s-a transferat calculul CASS de la Casa de Asigurări la ANAF, dar nu s-au transferat și specialiștii de la Casa de Asigurări de Sănătate. Dar sunt astfel de încurcături și între județe. Dacă obții venituri din chirii la Bistrița-Năsăud și din dividende la Brașov, cei de la Brașov îți pot calcula CASS, pentru că nu există o bază de date unică în țară”, arată el.

Ponta: „Putem să închidem situațiile aberante, din 2016″

Premierul Victor Ponta admite existența mai multor anomalii în actualul sistem de calcul al contribuțiilor, dar vede modificarea abia din ianuarie 2016. „Putem la Codul Fiscal să închidem toate acele neclarități și aberații din legile fiscale acumulate de atâta timp, care ne-au dus, la tot felul de situații aberante, să impozităm indemnizațiile copiilor sau tot felul de alte lucruri pe care acum le găsim și sigur le stingem prin diverse ordonanțe sau legi, dar care trebuie să aibă o rezolvare în Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2016”, și-a prezentat premierul calendarul.

Până la adoptarea noului Cod Fiscal, soluția ar putea veni însă ori de la Guvern, ori din Parlament. Ultima modificare la Codul Fiscal prin ordonanță de urgență a fost făcută în ședința de Guvern din 21 ianuarie 2015, în contextul calculării de către ANAF a unor datorii ale copiilor care, având venituri din alocații și dobânzi aferente acestora, erau puși să plătească CASS, deși sunt asigurați gratuit până la majorat. Guvernul a anulat aceste decizii, iar pentru amnistierea datoriilor deja acumulate de mai multe categorii de persoane a trimis în Parlament un proiect de lege.

În opinia reprezentanților Opoziției, „tot nu au rezolvat situația până la capăt”. „Pensionarii care nu au venit în afară de cel minim garantat, dar care sunt co-asigurați având în vedere pensia soțului sau soției, la fel, dacă obțin acum 1 leu ca dividende într-un an, își pierd asigurarea gratuită și trebuie să plătească 468 de lei CASS”, explică Gheorghe Ialomițianu, membru în Comisia de buget a Camerei Deputaților.

Fostul ministru susține că, pentru a elimina astfel de situații, în proiectul avansat de Guvern „trebuie introdusă o reglementare prin care să stipulăm că ori calculăm CASS numai la venituri peste salariul minim pe economie, ori proporțional la valoarea venitului: dacă ai obținut 1 leu, plătești CASS calculată la 1 leu. E acum un proiect de lege pentru amnistie în Parlament la care se pot depune amendamente”.