Înființarea secției speciale pentru anchetarea magistraților, CONSTITUȚIONALĂ. Prima decizie a CCR în cazul legilor justiției. UPDATE

El a precizat că nu este nicio problemă de neconstituționalitate legat de înființarea unei secții speciale pentru anchetarea procurorilor și judecătorilor.

Valer Dorneanu a mai spus că sesizările privind Statutul magistraților și organizarea CSM au fost amânate pentru ședința din 30 ianuarie.

Parlamentarii au decis la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară înființarea „Secției de investigare a unor infracțiuni din Justiție”.

„În cadrul PÎCCJ se înființează și funcționează Secția de investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a intracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de procurori și judecători militari”, se arată în amendamentul adoptat de majoritatea PSD-ALDE, criticat vehement de PNL și USR.

Înființarea secției speciale pentru anchetarea procurorilor și judecătorilor a fost unul din aspectele criticate de CSM în avizul negativ în cazul legilor justiției.

„O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condițiile în care pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Președintele României, deputați, senatori, miniștri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcționari publici, polițiști etc) nu sunt prevăzute dispoziții similare referitoare la existența unor structuri de parchet care să aibă competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru fapte săvârșite de către aceste pcrsoane”, se arată în motivarea CSM.

Ce a fost declarat neconstituțional

În ceea ce privește aspectele de neconsituționalitate, judecătorii CCR critică paralelismul legislativ creat prin modificările aduse de parlamentari Legii 304 /2004 și incertitudinea creată de anumite articole în procesul de aplicare a legilor.

Prima excepție de neconstituționalite admisă se referă la modificarea adusă art.2 alin.(2) din Legea nr.304/2004, prin care se stipulează că „Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.” CCR precizează într-un comunicat că modificările preiau „soluții legislative deja existente în actul normativ, ceea ce este de natură a-i afecta structura, concizia și unitatea conceptelor pe care acesta le utilizează, și abrogă soluția legislativă aflată în vigoare care enumeră expres, în cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, instanțele judecătorești care înfăptuiesc justiția”. Dispozițiile sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) și art.126 din Constituție.

Neconstituțională este și modificarea art. 9 din L 304/2004 care în noua lege precizează că „hotărârile secțiilor pot fi atacate la secțiile de contencios administrativ a curții de apel, conform dreptului comun”. Magistrații CCR consideră că această modificare „creează incertitudine cu privire la emitentul hotărârilor ce pot fi atacate potrivit dispozițiilor acestui articol, nefiind clar dacă este vorba despre secții ale Consiliului Superior al Magistraturii, secții ale unor instanțe de judecată sau secții ale altor organisme sau autorități.”

O altă modificare considerată neconstituțională este aceea prin care se stabilește compunerea din 2 judecători a completelor de judecată care soluționează contestațiile depuse la hotărârile emise de judecătorul de camera preliminară. Prevederea este considerată neconstituțională, întrucât forma inițială a legii stabilește la un alt alineat că un singur judecător analizează respectivele contestații, iar acesta nu este abrogat în mod expres în noua formă a legii. Magistrații CCR consideră în acest caz că „se creează incertitudine în procesul de aplicare a legii”

Cea de-a patra excepție de neconstituționalitate admisă de judecătorii CCR se referă la posibilitatea președinților curților de apel, la instanțele cu volum mare de dosare, de a angaja judecători pensionați pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătorești. CCR aduce ca argument faptul că motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. Așadar, în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justițiabilul este lipsit tocmai de aceste garanții.

Toate celelalte modificări aduse legii privind organizarea judiciară sunt considerate constituționale, în raport de criticile formulate, se mai arată în comunicatul CCR.

Știrea inițială

Astfel, judecătorii CCR sunt așteptați să se pronunțe asupra a 6 dosare, în condițiile în care modificările aduse celor 3 legi ale Justiției – Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM – au fost atacate atât de ÎCCJ, cât și de PNL.

În ceea ce privește modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ÎCCJ consideră că se încalcă 14 prevederi constituționale.

„Din totalul de 133 de judecători în funcție, au fost prezenți 89 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secțiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere încălcarea următoarelor dispoziții din Constituția României: art. 1 alin. 4 privind separația puterilor în stat, art. 1 alin. 5 în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, art. 16 alin. 1 privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art.21 privind liberul acces la justiție, art. 40 privind dreptul la muncă, art. 52 în ceea ce privește răspunderea magistraților, art. 53 în ceea ce privește proporționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, art. 124 privind înfăptuiea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 26 privind instanțele judecătorești, art 129 privind folosirea căilor de atac și art 133 și art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 147 (…) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”, se menționează în hotărârea ÎCCJ.

A doua zi după ce a atacat la CCR modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor, ÎCCJ a depus o nouă sesizare, referitoare la modificările aduse celorlalte două legi.

„Vineri, 22 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au întrunit în Secții Unite, conform dispozițiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare și completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, au adoptat Hotărârea nr. 3 din 22 decembrie 2017, prin care au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.

În ceea ce privește sesizarea depusă de PNL la Legea 303/2004 privind statutul magistraților, formațiunea liberală critică faptul că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului autonomiei Camerelor Parlamentului, principiul bicameralismului, dreptul de inițativa legislativă, regulamentele parlamentare, dispozițiile referitoare la interzicerea paralelismului și normele de tehnică legislativă.

Sesizarea PNL împotriva modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară vizează încălcarea dreptului la inițiativă al parlamentarilor, încălcarea autonomiei Camerelor Parlamentului, înființarea secției speciale pentru investigarea magistraților și eliminarea avizului conform al CSM.

În privința modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM, PNL critică existența unor vicii de neconstituționalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare, cât și în raport cu reglementări contrare Constituției, care fac referire al procedura de alegere a conducerii CSM, fiind reclamată și încălcarea principiului autonomiei celor două Camere.