Intervenție de urgență a Germaniei, Franței, Olandei și Marii Britanii în Parlament. Ambasadorii au cerut explicații pentru Codul Penal. Ponta: „Nu am știut de lege. Trebuie rediscutată”

Modificările făcute de parlamentari peste noapte Codului Penal pentru a proteja demnitarii de anchetele DNA și ale ANI au determinat reprezentanții unora dintre cele mai importante ambasade ale statelor europene în România să vină astăzi în Parlament pentru a cere explicații.

Ambasadorul Franței, Philippe Gustin, adjunctul șefului misiunii Germaniei,  Julia Gross, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, dar și un reprezentant al secției politice a Ambasadei Marii Britanii au cerut astăzi să se întâlnească, în Parlament, cu deputații din Comsia Juridică, cea care a operat luni noaptea modificările livrate a doua zi plenului și acceptate de acesta prin votul USL. Întâlnirile au avut loc în biroul președintelui Comsiei Juridice, Bogdan Ciucă.

Mâine și-a anunțat prezența și actualul șef al misiunii diplomatice a SUA, Duane Butcher.

După semnalele externe negative din ultimele zile, inclusiv legate de Raportul pe Justiție așteptat în ianuarie, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a cerut și el o întâlnire cu deputații din Comisia Juridică și cu președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea pentru a discuta subiectele controversate legate de Codul Penal.

Legea a fost între timp reclamată la Curtea Constituțională atât de PDL cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție, autor rarisim al unei sesizări pentru controlul de constituționalitate al unui proiect de lege înainte de promulgare.

Ce au înțeles deputații

La discuțiile cu ambasadorii veniți în Parlament au fost prezenți deputații Bogdan Ciucă, Eugen Nicolicea, membri în Comisia Juridică, dar și Florin Iordache, omul care a coordonat din umbră aprobarea amendamentelor controversate, chiar dacă nu este parte a Comsiei. Dacă la final, deputații prezenți au susținut că „nu au fost abordări politice”, ci doar „clarificări pe articole”, ambsadorii nu și-au anunțat încă concluziile.

„E corect să vină să se informeze direct de la sursă, nu să preia informația trunchiată. Dânșii au venit pentru informare, în urma acestei zarve cu modificările la Codul Penal”, a justificat Nicolicea prezența ambasadorilor.

Președintele Comsiei Juridice pe de altă parte, Bogdan Ciucă, consideră că nu afost decât  „o problemă de comunicare” legată de Codul Penal. „Cred că și ei s-au lămurit că e o problemă care ține de formă și nu de fond. Am pierdut la capitolul comunicare. Nu se schimbă cu nimic statutul parlamentarului. Nici legea amnistiei nu-i atât de neagră. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege va trebui să fie o decizie politică”, a tras Ciucă propriile concluzii.

Ponta: „Eu n-am fost marți aici. Ambasada SUA a făcut o greșeală”

În prima ieșire publică după întoarcerea din Africa de Sud, unde se afla în momentul adoptării legii, premierul Victor Ponta a susținut că nu a știut de modificarea Codului Penal, dar nu consideră că trebuia consultat. „Ca președinte PSD”, Ponta a cerut public calegile să fie rediscutate, cu consultarea Ministzerului Justiției, a CSM și a Comsiei Europene înainte de a fi adoptate.

„Eu nu cred că cine strigă cel mai tare are și dreptate. S-a strigat foarte mult în două zile. Toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituțional, ci ca oportunitate. Ca președinte PSD cred că cele două legi (legea amnistierii și Codul Penal, n.red. ) trebuie rediscutate cu toate celelalte instituții cu care nu s-au discutat, cu Ministerul Justiției și i-am spus domnului Cazanciuc să înceapă aceste discuții, cu CSM Parchetul General, prezentate Comsiei Europene și după aceea adoptate dacă sunt în regulă”, a spus Ponta.

Întrebat dacă a știut de modificările făcute de USL, premierul a negat că ar fi avut cunoștință de schimbarea Codului Penal. „Eu n-am fost marți aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. „De amnistie am știut – și în continuare cred că atâta timp cât nu intră infracțiunile produse cu violență și de corupție e bună – de celelalte nu am știut, dar Parlamentul legiferează, nu mă poate întreba pe mine de fiecare dată”, s-a eschivat el. Cu toate acestea, deputatul Ponta a venit și cu o sugestie de modificare după reacțiile ambasadelor și ale CE: „Sunt de acord să nu mai fie funcționari publici să nu mai fie funcționari publici însă trebuie să aibă un alt statut în așa fel încât gile penale să li se aplice”.

Cât despre semnalele externe venite după acest scandal, Ponta s-a arătat nemulțumit de reacția ambasadei SUA. „Am văzut declarații de principiu, nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că și în țara lor se întâmplă la fel. Singura reacție care cred că a fost total greșită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investițiile americane. Din câte știu eu, Chevron investește în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea și dacă nu reușim să arătăm că putem proteja proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată. Aici cred că a fost o greșeală (legat de ambasadă – n.r.) și o să transmit acest lucru”, a susținut premierul.

La scurt timp, inclusiv liderul socialiștilor din Parlamentul European, grup politic din care face parte și PSD, Hannes Swoboda, a anunțat că, în opinia sa, „legea contravine valorilor UE”.

SUA, Olanda, Marea Britanie, Germania s-au numărat printre țările care au reclamat în ultimele două zile derapajul deputaților, arătându-se și prin semnale publice îngrijorate de o asemenea schimbare.

Marți, în plenul Camerei Deputaților s-a adoptat o modificare a Codului Penal prin care pe de o parte demnitarii – președinte, parlamentari, primari, consilier – au fost scoși din categoria funcționarilor publici și din atenția DNA pentru infracțiuni în exercițiul funcției, pe de altă parte le-au fost ridicate restricțiile care îi făceau pasibili de conflict de interese.

Președintele Traian Băsescu a criticat modificările, anunțând că va retrimite preoiectul de lege în Parlament, la reexaminare și, dacă este necesar, și la Curtea Constituțională.