Iohannis critică modificările propuse de PSD la Codul Penal. „Sunt neavenite, am o părere foarte proastă”

Șeful statului a precizat că modificările propuse în Parlament la Codul Penal și Codul de procedură penală sunt „neavenite”.

„Am o părere foarte proastă despre aceste modificări iar aceeași părere evident că o au și alții care au exprimat înbrijorările în spațiul public”, a adăugat Klaus Iohannis.

Șeful statului a continuat: „Nu sunt de acord cu ele, mai simplu”.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

„După părerea mea, lupta anticorupție trebuie să continue în toată forța și cu toată forța”, a mai spus președintele Iohannis.

Deputați ai PSD au inițiat un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală și a Codului Penal, care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse doar dacă există „probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că persoana a făcut infracțiunea”.

Un număr de nouă deputați PSD- Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec- și unul de la minorități, Nicolae Păun au depus acest proiect, care se află la Senat.

Proiectul prevede ca măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcție de denunțul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârșit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.

La luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, „judecătorul de drepturi și libertăți nu se va putea pronunța în sensul luării unei decizii în funcție de denunțul făcut de inculpat împotriva altor persoane care au săvârșit fapte ce nu au legătură cu obiectul cererii”.

Reținerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, „știind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârșit o infracțiune” se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și intezicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Alte prevederi ale proiectului sunt ca la luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială, se mai spune în proiect.

În cursul urmăririi penale, sub sancțiunea nulității, audierea și activitatea de consemnare a declarațiilor suspectului, inculpatului, persoanei vătămate și martorilor se înregistrează cu mijloace tehnice
audiovideo. Suportul electronic sau magnetic ce conține întregistrarea reprezintă probă în dosar, iar la sfârșitul audierii va fi introdus într-un plic ce va fi sigilat și semnat de organul de urmărire sau cercetare penal. Plicul sigilat va fi anexat declarației persoanei audiate. Când situația impune, organul judiciar, în interesul cauzei, poate desigila plicul ce conține suportul electronic sau magnetic numai în fața acestor persoane. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, audiea va fi amânată. În cursul urmăririi penale, sub sancțiunea nulității, este interzis organelor judiciare să procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declarații ale suspectului sau inculpatului până la sosirea apărătorului ales sau desemnat din oficiu.

Condamnarea se pronunță „dacă instanța constată, în afara oricărei îndoieli, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat”.

„Fapta lucrătorului de crecetare penală, procurorului sau judecătorului care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situație procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau la luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai ușoară, în schimbul căreia acesta să denunțe persoane care au săvârșit infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea ocupării unei funcții publice”, se mai spune în proiectul depus la Senat.