Iohannis, critici în lanț la adresa lui Toader la bilanțul Ministerului Public: „Observăm o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați penal. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății”

Prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2017, de la care au lipsit chiar reprezentanții Guvernului, a fost încă un prilej pentru șeful statului de a trage semnalul de alarmă referitor la scandalul apărut în ultima perioadă în Justiție și, implicit, la propunerea de revocare a șefei DNA Laura Codruța Kovesi, făcută de Tudorel Toader. 

„A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. Se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea lor se desfășoară sub autoritatea ministrului Justiției. Vreau să fiu foarte clar: sintagma este „sub autoritatea” și nu „în subordinea” ministrului Justiției. Se face în mod deliberat această confuzie. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil”, a transmis Klaus Iohannis. 

Șeful statului a remarcat că există o grijă din ce în ce mai mare față de soarta „unor inculpați penal” de către indivizi care au ca scop decredibilizarea justiției, încercându-se intimidarea celor care aplică legea. 

„Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstareaSe încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății (…) de către indivizi care au tot interesul să decredibilizeze justiția. Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. (…) Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. Cu atât mai important este acum ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au, ca reper de moralitate în societatea românească”, a mai spus președintele, adăugând că „românii nu-și doresc ca infractorii să facă legea”. 

Procurorul General al României a prezentat bilanțul Ministerului Public pe anul 2017, remarcând că procurorii au avut de rezolvat 1.752.000 de dosare, din care au soluționat 533.000 de dosare, privind aproape 60.000 de inculpați care au fost trimiși în judecată. Circa 10% dintre aceștia au fost arestați. 

Două dintre cele mai importante dosare care au fost soluționate anul trecut sunt „HexiPharma” și „Mineriada”, a mai spus Lazăr, cauze complexe care acum așteaptă o decizie finală. 

„Prioritățile Ministerului Public pentru 2018: furnizarea unui serviciu public profesionist, prin actul de urmărire penală de calitate; consolidarea progreselor în activitatea de combatere a corupției; promovarea standardelor europene în ceea ce privește respectarea și apărarea drepturilor omului și a minorilor; consolidarea unui corp de procurori integri”, a încheiat Augustin Lazăr prezentarea bilanțului. 

Cele mai importante declarații: 

Președintele Klaus Iohannis: Vă mulțumesc pentru invitația de participa la prezentarea raportului anual și vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în 2017. Ministerul Public are un rol constituțional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății. Alăturarea acestor atribuții nu este întâmplătoare, în virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat. 

– A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. Se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea lor se desfășoară sub autoritatea ministrului Justiției. Vreau să fiu foarte clar: sintagma este „sub autoritatea” și nu „în subordinea” ministrului Justiției. Se face în mod deliberat această confuzie. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil. 

– Observăm o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați penal. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății (…) de către indivizi care au tot interesul să decredibilizeze justiția. Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. 

– Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. Cu atât mai important este acum ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au, ca reper de moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate, dacă sunt greșeli, cei responsabili trebuie trași la răspundere. Cea mai bună apărare este asigurarea unui standard înalt de etică și profesionalism și rezolvarea eficientă a problemelor punctuale, inevitabile în orice domeniu. 

– Cred că România are nevoie să dezvolte politici publice și o legislație care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracțional și educarea societății. 

– Românii nu-și doresc ca infractorii să facă legea. Unul dintre pilonii de bază ai democrației – o justiție independentă -, trebuie să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință. Justiția este un serviciu public. Vă asigur că voi rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale care garantează și respectă drepturile și libertățile cetățenilor. 

Procurorul General, Augustin Lazăr: Am decis în acest an să desfășurăm analiza Ministerului Public în Sala de Marmură a Cercului Militar Național în considerarea unei contribuții importante a Parchetelor Militare. 

– Dosarul Revoluției, contribuția Parchetelor Militare, se află acum acolo unde trebuie, pe masa ICCJ. 

– Bilanțul Ministerului Public pe anul 2017 se desfășoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri. 

– Intrarea în anul în care se sărbătorește Centenarul Marii Uniri se face în contextul în care Ministerul Public este parte a marii familii europene. 

– Atenția publică permanentă a impus asumarea unei conduite integre a procurorilor care să faciliteze acceptarea de către societate a produsului muncii Ministerului Public.

– În anul 2017 procurorii au acționat pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenești. (…) actualele prevederi împiedică imixtiuni din partea altor puteri din afara celei judecătorești. Independența procurorilor edifică o justiție echitabilă, care tratează egal statul și individul. Acțiunea din ultimii ani a procurorilor se înscriu în această direcție.

– Pornind de la echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre puterile statului, Ministerul Public a urmărit să colaboreze loial cu celelalte puteri. Este de menționat intervenția CCR care a fost chemată și în 2017 să realizeze medierea. 

– În anul 2017 procurorii au avut de soluționat 1.752.000 de dosare, din care au soluționat 533.000 de dosare, privind aproape 60.000 de inculpați care au fost trimiși în judecată. Circa 10% au fost arestați, spunem că măsurile preventive au fost aplicate corect. 

– Au fost achitați definitiv 1036 de inculpați, 123 ca urmare a dezincriminării. Este un procent de circa 1,7% și este relativ asemănător cu cel de anul trecut.

– Rezultă următoarele aspecte îngrijorătoare referitoare la violența în familie. Aproape 1.500 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru violența în familie, o cifră nepermis de mare. Aceste date ne arată că societatea contemporană în general este o societate mai violentă, iar noi trebuie să ne gândim la măsuri care să prevină.

– 223 victime de infracțiuni contra persoanei, 62 de copii victime ale omorului, din care 28 minori, sunt niște cifre impresionante. 44 victime ale violului, dintre care 37 viol comis de unul dintre părinți. 

– Cauze reprezentative, săvârșite de membrii Comisiei pentru acordarea tilului de luptător în Revoluție.

– Dosarul Hexipharma, încă o cauză reprezentativă. Un alt dosar complex care a fost soluționat de secția de urmărire penală și criminalistică. 

– Cauza cunoscută ca „Mineriada”, procurori militari din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru infracțiuni împotriva umanității, reținându-se că a fost atunci declanșat un atac violent asupra manifestanților din Piața Universității din București. Este unul dintre motivele pentru care noi ne aflăm astăzi aici, pentru a recunoaște contribuția colegilor noștri militari care au clarificat o filă din istoria patriei, urmează ca instanța să hotărască decizia temeinică și legală. 

– Pentru modernizarea Ministerului Public a fost derulată și ăn 2017 o intensă activitate a proiectelor cu finanțare externă. Aceste proiecte sunt numărate euro cu euro de către instituțiile statului român. În acest sens se detașează două proiecte: SIPOCA 53 și SIPOCA 54 sunt două proiecte care cuprind cea mai mare investiție din istoria Ministerului Public, 70 de milioane de lei. 

– 4-29 septembrie s-a desfășurat verificarea Inspecției Judiciare. Au fost subliniate îmbunătățirea activității de urmărire penală în cauze complexe.

– Prioritățile Ministerului Public pentru 2018: furnizarea unui serviciu public profesionist, prin actul de urmărire penală de calitate; consolidarea progreselor în activitatea de combatere a corupției; promovarea standardelor europene în ceea ce privește respectarea și apărarea drepturilor omului și a minorilor; consolidarea unui corp de procurori integri. 

Președintele CSM, Simona Camelia Marcu: Tocmai în situații complicate, un sistem judiciar solid trebuie să-și probeze capacitatea de reacție. Noi, magistrații, nu trăim într-un glob de sticlă.

– Așa fiind, există așteptări uriașe de la noi. Magistrații ministerului public au datoria de a clarifica într-un termen rezonabil aspectele cu care sunt învestiți, (…) indiferent de statutul juridic și de poziția socială a celor care reclamă.

– Societatea așteaptă să recunoaștem caracterul perfectibil al activității noastre și de a ne asuma erorile.

Președintele ICCJ, Cristina Tarcea: 2017 a fost un an intresant. (…) România a trăit cam mereu vremuri interesante, de ce n-ar fi fost așa și anul 2017? Din păcate, nu pot să nu remarc faptul că Justiția de 28 de ani traversează perioade interesante. Știți foarte bine că din 4 în 4 ani începe ceea ce unii numesc „reformă a Justiției”. Rezultatele cred că le vedeți cu toții. 

– Vă mărturisesc, deși mă doare, că pot să accept că nimeni nu s-a gândit la efortul pe care magistratul îl face pentru a lucra în asemenea condiții, dar nu pot să accept că nimeni nu s-a gândit la destinatarul final al actului de justiție, și anume cetățeanul. 

– ICCJ nu are unde să depoziteze un dosar ca HexiPharma. Am văzut că a fost finalizat dosarul Mineriadei, dar Înalta Curte nu are o sală unde să-l judece, a trebuit să ne rugăm la alte instanțe din București pentru a ne găzdui pentru a judeca acest dosar. Aceasta este realitatea din România, nimeni nu s-a gândit să rezolve această strâmbătate. 

Iohannis, foarte critic cu Toader și la bilanțul DNA: Se încearcă o subordonare a Justiției de către politic

La bilanțul DNA, care a fost prezentat săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a reluat criticile la adresa contestatarilor Laurei Codruța Kovesi, susținând că se încearcă „o subordonare a justiției” de către politic, operațiune orchestrată de inculpați sau condamnați penal care „s-au unit”. Dacă înainte de eveniment a transmis că „în condițiile date, suntem tot mai departe de o revocare” a șefei DNA, în discurs președintele l-a atacat dur, fără a-l nominaliza, pe ministrul Tudorel Toader, susținând că a făcut o „evaluăre subiectivă, tendențioasă și partizană”

„Din păcate, însă, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării și la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA și cu încercarea clară de a subordona justiția politicului. Inadmisibil. Niște inculpați și condamnați penal, după ce au fost prinși de instituțiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au cercetat. Dar, așa cum spune un proverb românesc, minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Toate aceste acțiuni concertate în plan mediatic nu au șanse de reușită”, a spus Iohannis.

Șeful statului l-a acuzat, fără a-l nominaliza, pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, că face un joc partizan, cerând revocarea șefei DNA. „Contrar unei evaluări subiective, tendențioase și partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficiența DNA este departe de a putea fi contestată”, a spus Iohannis. Înainte de această concluzie tranșantă, șeful statului îi transmisese lui Toader, referindu-se și la avizul negativ dat de CSM, că „în condițiile date, suntem tot mai departe de o revocare” a șefei DNA. 

„Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou și vechi, dintre cei care trăiesc din corupție și cei care combat corupția, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei țări și cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câștiga România modernă, europeană, care acționează în baza valorilor democrației occidentale și a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democrație originală? Cred că și de acolo ni se trage ceva legat de corupție și abuzul de putere”, a mai spus Iohannis.

Șeful statului a susținut, totodată, că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut a dăunat societății românești.

„În tot acest context intern, deloc liniștit, actorii sistemului de justiție din România au dat dovadă de profesionalism și unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea. Am deplină încredere că instituțiile statului cu atribuții în domeniu și asociațiile profesionale ale magistraților vor continua să se manifeste atunci când independența justiției este în pericol”, a afirmat Iohannis.