„Românii sunt hotărâți să-și apere drepturile și libertățile. (…) O calitate din ce în ce mai bună a cercetărilor judiciare va întări încrederea în justiția din România. MCV pentru România se va încheia când cele patru obiective de referință stabilite vor fi fost atinse si vor deveni ireversibile. Ultimele MCV au remarcat progresele în justiție în mod constant, dar au solicitat și sustenailitate”, a spus Iohannis
Acesta a vorbit despre „încercările de a reveni la situația anterioară reformei” care nu fac decât să afecteze direct România, dar și despre atacurile la adresa procurorilor care au devenit din ce în ce mai frecvente.
Întrebat de jurnaliști despre amendamentele depuse de Șerban Nicolae la Legea grațierii, șeful statului a transmis foarte clar că „dacă s-ar grația corupții cred că s-ar da un semnatl total, total greșit în societate. Și contez pe realismul și buna cred a parlamentarilor”. Iohannis a evitat, însă, să intre în detalii, arătând că în acest moment situația se află la mâna Parlamentului.
„Românii au arătat că își dorsc să trăiască într-o țară eliberată de corupție, un stat care pune pe primul plan legea și nu abuzurile. (…) Aștept finalizarea anchetelor privind Revoluția și Mineriada”, a încheiat președintele.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a făcut și el referire la proiectul lui Șerban Nicolae prin care se încearcă grațierea celor acuzați de fapt de corupție, arătând că „este de evitat sa avem acte de clemență față de faptele de corupție care ar da o stare de insecuritate socială. Faptele de corupție sunt în creștere, cei mai mulți inculpați au fost trimiși în judecată pentru pentru corupție în 2015, iar arestarea preventivă a fost o măsură excepțională. (…) Prioritatea Ministerului Public este promovarea integrității în societate pentru combaterea conflictului de interese”.
Senatorul PSD Șerban Nicolae, președintele Comisiei Juridice din Senat, a depus mai multe amendamente la proiectul legii privind grațierea unor pedepse, trimis de Ministerul Justiției pentru dezbatere și aprobare în Parlament. Astfel, Nicolae propune pe lângă extinderea grațierii, în funcție de fracțiile de pedeapsă executată, la o categorie de pedepse cuprinsă între 3 până la 10 ani de închisoare, și eliminarea tuturor infracțiunilor de corupție prevăzute de Codul Penal de la excepțiile privind grațierea. În viziunea senatorului, condamnații pentru dare și luare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, abuz în serviciu sau conflict de interese ar trebui eliberați.
De asemenea, condamnații în baza legii 78/2000 privind infracțiunile de corupție ar urma să fie și ei grațiați, aici intrând variantele agravante ale abuzului în serviciu sau folosirea funcției de lider politic pentru obținerea de foloase necuvenite. În proiectul inițial, toate aceste infracțiuni erau exceptate de la grațiere. De asemenea, forma legii propuse de Nicolae nu mai conține nicio referire la plata prejudiciului de către cei grațiați.