Iohannis, despre modificarea Codului Penal: S-a lucrat „pompieristic”. Nu așa lucrează un Parlament

Prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat, joi, despre modificarea Codului Penal, că s-a procedat „pompieristic”, apreciind că „nu așa lucrează un Parlament” și susținând că era necesară o dezbatere publică și corelarea întregii legislații, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, într-o conferință de presă, ce părere are despre modificările aduse Codului Penal, el apreciind că trebuie făcută o distincție clară între fondul problemei și comunicarea publică.

„Am putut observa cu toții că s-a creat o așa mare agitație în sectorul public și cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, și comunicarea cu spațiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranță, poate fi discutat și – fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo – pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuți și, cu siguranță, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu așa trebuie să lucreze un Parlament”, a declarat Iohannis.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Potrivit acestuia, „dacă se discută termeni importanți, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor – n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen și să voteze, ci să repună în discuția publică aceste chestiuni”.

„Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaților nu s-au luat hotărârile cele mai înțelepte pentru procedură și din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Și mie la fel! Și tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază”, a spus prim-vicepreședintele liberal.

În ceea ce privește fondul problemei discutate, Iohannis a spus că și aici trebuie făcută distincție între subiectul legat de abuzul în serviciu și conflictul de interese și cel legat de funcționarii publici.

„Părerea mea personală este că partea de conflict de interese trebuia puțin mai bine discutată, iar cealaltă parte – că parlamentarii nu sunt funcționari publici – este self evident că nu sunt. Și mi se pare bine să se stabilească acest lucru. Dar, iarăși, nu așa peste noapte. E o temă importantă și care privește statutul parlamentarilor. Trebuia pusă în dezbatere publică, dezbatere media și atunci lumea, cu siguranță, ar fi înțeles”, a afirmat Iohannis.

El a continuat explicând că „un parlamentar nu poate fi asimilat în munca pe care o face, care este o muncă eminamente politică, cu un funcționar public care lucrează, de exemplu, într-o primărie și care are o muncă eminamente de administrație și execuție”.

Iohannis a afirmat că problemele pornesc și din faptul că termenul de „funcție publică” nu este bine definit de legislația românească.

„Funcția publică, ca atare, nu este bine definită în legislația românească și putea să vină cineva cu o inițiativă și să spună: «Domnilor, haideți să clarificăm aceste lucruri și să vedem care sunt funcționari publici și care sunt demnitari publici. După definiție. Și să clarificăm inclusiv în Codul Penal și în toate celelalte acte normative ca să eliminăm această neclaritate». E greu de crezut că un parlamentar este mulțumit dacă ANI spune că este funcționar public. Cum să fie funcționar public? Pe de altă parte, legea este ambiguă. Nu zice de funcționar public. Zice de funcția publică. Există și o hotărâre a Curții Consitituționale pe această temă care zice că un parlamentar nu este un funcționar public. Evident că nu. Și iată că o temă importantă și pentru noi, în loc să fie dezbătută și dusă în planul public ca și o temă importantă, a fost fușerită peste noapte. Și în loc să fie toți mulțumiți că am rezolvat o problemă, sunt toți nemulțumiți fiindcă s-a lucrat așa cum s-a lucrat”, a spus Iohannis.

Întrebat cum crede că ar fi putut fi rezolvate aceste chestiuni, Iohannis a apreciat că prin corelarea întregii legislații.

„Părerea mea e că se putea porni de la definirea conflictului de serviciu, de la definirea conflictului de interese. Se putea corecta legea la care se referă ANI sau DNA. Optimal ar fi fost ca toată legislația românească să fie coerentă, ceea ce nu este. Și atunci, cu atât mai mult trebuia să se ceară și opinia unor entități care lucrează cu aceste chestiuni. Să fie puse de acord în toate legile noțiunea de funcție publică și funcționar public. Și atunci am fi făcut o treabă ca lumea și nici nu ar fi existat aceste bănuieli că parlamentarii și-au creat un fel de super imunitate. Nu și-au creat niciun fel de super imunitate. Asta este o altă abureală, venită ca și reacție la prima”, a încheiat Iohannis.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, obținut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus și adoptat de Comisia juridică, președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat”.

Camera Deputaților este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaților a aprobat, marți, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” și 6 abțineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție pe durată maximă”. Același articol stabilește, la alineatul 2, că aceste dispoziții nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaților, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.) și care îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică de care s-a folosit la săvârșirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârșirii faptei”.

Și alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională”.