„Aderarea României la zona euro este un pas esențial pentru întărirea rolului României la nivel european. Domnule ministru, mi-a plăcut că s-a menționat acest obiectiv, chiar dacă unii din conducătorii români nu au înțeles foarte exact despre ce este vorba, dar o să ne străduim să le explicăm”, a declarat Iohannis.
Cu câteva zile în urmă, liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a contrazis pe ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, care declara recent că România ar putea adera la zona euro în 2022. Dragnea a dat de înțeles că termenul de aderare nu reprezintă un proiect asumat la nivel de Guvern și că este necesară „o analiză serioasă”, în acest sens.
„Este o dorință, o dorință firească. Ca să vorbim de un proiect asumat, trebuia să fie o analiză serioasă a majorității, a întregului Parlament, a BNR, a Guvernului, o discuție cu președintele. E o dorință, dar nu e un proiect foarte ușor și nu ne putem juca cu el, nu putem avansa termene doar de dragul de a avansa termene, dar respect dorința ministrului Meleșcanu”, a declarat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă au fost demarate discuții la nivelul Guvernului, în acest sens, Dragnea a răspuns negativ: „Din câte știu eu, nu și nu cred că a început cineva o asemenea aventură”, a declarat Dragnea.
Afirmațiile liderului PSD vin în contextul în care ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, declara, pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita, citat de Reuters, că România ar putea adera la zona euro în 2022, odată ce venitul celor mai săraci cetățeni va crește.
„Deja întrunim în prezent toate cerințele formale, am putea să ne alăturăm uniunii monetare chiar mâine, dar ne temem că va avea un efect negativ asupra veniturilor pensionarilor și a celor mai săraci”, a declarat Meleșcanu pentru cotidianul polonez, potrivit Mediafax.
Tot la Reuniunea Diplomației, Iohannis a ținut să sublinieze, încă o dată, că România respinge ideea unei Europe cu mai multe viteze și că țara noastră trebuie să se implice activ și în gestionarea problemelor interne ale UE, de la ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, până la relansarea proiectului european, de care va depinde viitorul generațiilor următoare.
În acest sens, președintele a vorbit despre avantajul de care beneficiază România,„poziția de stat stabil, cu creștere economică, țară care continuă, cu sincope, păstrarea statului de drept”.
„Instrumentele acestei adaptări trebuie astfel concepute încât să fie evitată o creștere și mai mare a declajului între statele membre. Am combătut ferm acele abordări care vizează o Europă cu mai multe viteze, a cercurilor cencentrice. Deși în prezent există stadii diferite de integrare, aceasta trebuie să fie excepția, nu regula. Nu dorim să revenim la împărțirea artificială între Est și Vest. Chiar dacă un proiect este agreat inițial de doar un grup de state, el trebuie să rămână deschis”, a mai spus președintele.