Iohannis îi scrie lui Grindeanu: Reducerea bugetelor pentru securitate, un gest iresponsabil

În debutul scrisorii trimise lui Grindeanu, Iohannis susține că nu au fost aduse „argumente necesare, pertinente și credibile” pentru reducerea finanțării, în 2017, pentru domeniul securității naționale, care suferă reduceri față de execuția bugetară a anului 2016, cu excepția bugetului Ministerului Apărării Naționale, unde este prevăzută o alocare suplimentară față de 2016, până la circa 1,5% din PIB.

Iohannis califică reducerea bugetelor pentru domeniul securității naționale „total inoportună” și „nejustificată”.

„În privința bugetului destinat Ministerului Apărării Naționale, deși există o alocare suplimentară față de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât și a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare și Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic”, arată Iohannis.

Șeful statului atrage atenția și că această abordare „nu dovedește responsabilitatea pe care, ca țară și ca stat, ne-o impun angajamentele politice și instituționale asumate” și că „asigurarea securității naționale ar trebui să fie o prioritate absolută, și nu orgoliile politice de moment”.

„Intenția Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil și o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranța cetățenilor, cu securitatea României”, a mai subliniat șeful statului.

Totodată, Iohannis reamintește că proiectele de buget din domeniul securității naționale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.

„Guvernul și întreaga clasă politică au obligația de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranța românilor”, a mai afirmat Iohannis.

În încheiere, șeful statului face o scurtă referire și la domeniul educației și cercetării, subliniind că „este esențial ca bugetul alocat să reflecte importanța acestor domenii pentru viitorul României” prin includerea sumelor necesare astfel încât să acopere „toate creșterile de salarii și burse anunțate”.

„O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenției cuvenite în ceea ce privește alocările bugetare”, a încheiat Klaus Iohannis.

Declarația de nemulțumire a președintelui se referă la bugetul MApN, în prima variantă a guvernului, precum și la cele ale serviciilor secrete.

Președintele Comisiei parlamentare de control SRI, Adrian Țuțuianu, declara, miercuri, că bugetul SRI pe anul în curs va fi cu aproximativ 10% mai mic decât bugetul în execuție al anului 2016, el arătând că s-a convenit cu conducerea serviciului că astfel se acoperă minimul necesar de funcționare, potrivit Mediafax.

‘‘Eu cred că un buget trebuie să răspundă la două cerințe: pe de o parte să asigure resursele necesare pentru funcționarea instituției. În al doilea rând, un buget trebuie să țină cont și de resursele pe care le are la un moment dat o țară, pentru că, sigur, nevoile, sunt multe. Cifra pe care o avem azi, comunicată de ministerul de Finanțe, a fost revizuită zilele acestea, bugetul SRI va fi undeva cu 9,4% – 10% mai mic decât bugetul în execuție al anului precedent”, declara Țuțuianu.

La rândul său, directorul SRI, Eduard Helllvig, a precizat că a explicat comisiei modul de fundamentare a bugetului solicitat de Serviciu.

”Știu, sunt conștient că există în dezbaterea publică o percepție cu privire la bugetul SRI. Sunt, la fel ca și dumneavoastră, atent la orice lucru cu privire la ceea ce înseamnă banul public. Am pus accent pe următoarele coordonate: amplificarea amenințărilor ce țin de terorism, contraspionaj, crimă organizată și agresiuni cibernetice. Toate aceste lucruri au generat o solicitare sau, mai exact, o suprasolicitare a Serviciului, cu impact direct asupra bugetului instituției”, afirma directorul SRI.

Prima variantă a proiectului de buget a fost publicată, luni dimineață, pe site-ul Ministerului de Finanțe. Ulterior, după ce Liviu Dragnea s-a declarat nemulțumit de modul în care s-au reflectat în buget deciziile luate în cadrul coaliției de guvernare, marți seară, alături de premierul Sorin Grindeanu, au anunțat modificări la nivelul proiectului, fiind tăieri la aproape toate instituțiile, cu patru excepții: Înalta Curte, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Autoritatea Electorală Permanentă.

„Nu am înțeles nici eu, nici premierul de ce a trebuie să se mărească bugetul SRI. Poate SRI nu putea să aibă o reducere așa cum am dat eu semnalul de la Cameră de 17,8%. La Cameră putem funcționa. De ce s-a mărit buget SRI? Nici eu, nici premierul Grindeanu nu am primit răspunsuri serioase, argumentate, urmând ca mâine să se reia discuția”, spunea, luni, liderul PSD.

Ulterior, după discuțiile purtate, marți seară, cu miniștrii la sediul PSD din Băneasa, Liviu Dragnea a declarat că ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, „a înțeles foarte bine” că rolul său e „să finanțeze prioritățile”, referindu-se la modul în care a gestionat elaborarea proiectului de buget pe anul 2017, doar că a fost „mai moale decât trebuie să fie un ministru de Finanțe”, fiind, de altfel, „la prima confruntare cu ministerele”. Dragnea a explicat că „din eroare” unele instituții aveau prevăzute bugete mai mari decât cele trecute în programul de guvernare, conform datelor apărute inițial pe site-ul Ministerului de Finanțe.

„Programul de guvernare care a fost aprobat prin vot trebuie să fie pus în aplicare sută la sută (…) O parte din instituții aveau bugete mai mari decât le este strict necesar în acest an (…) Principiul a fost ca toate aceste instituții să aibă bugete mai mici. Cu trei excepții: Înalta Curte, CSM și Ministerul Public. Dacă nu greșesc, AEP rămâne cu bugetul de anul trecut”, declara, marți, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a cerut ca pentru Apărare să se asigure 2% din credite bugetare – nu 1,5% din credite bugetare și 0,5% din credite de angajamente, așa cum apare în prima variantă a bugetului publicat de Ministerul de Finanțe.