Iohannis, în pact cu Ponta

Prima serie a consultărilor din mandatul președintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare s-a încheiat astăzi cu anunțul oficial al consensului asupra finanțării suplimentare a Armatei, nu imediate însă, ci din 2017, „pe o perioadă de cel puțin 10 ani”. Un consens pe cât de rapid pe atât de formal, în condițiile în care pe de o parte creșterea minimală a bugetului Apărării, necesară acoperirii angajamentelor deja asumate la ultimul Summit NATO nu este posibilă, deocamdată, decât prin extinderea deficitului cu 0,3%, pentru care este nevoie de obținerea unei derogări de la Bruxelles, pe de altă parte simpla semnare a unui acord mâine dimineață la ora 10.00 nu înseamnă o garanție politică a faptului că interesele electorale nu vor prevala în fața finanțării înzestrării Armatei.

În acest moment, Pactul pentru Apărare are, astfel, doar valoarea unei declarații de intenție în contextul prezenței adjunctului Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, la București în zilele următoare, al vizitei pe care Klaus Iohannsi o face pe 15 și pe 16 ianuarie la Bruxelles, având pe agendă inclusiv discuția despre derogarea în privința deficitului pentru 2015, dar și al vizitei la Chișinău programate pe 22 ianuarie.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI POLITIC PENTRU APĂRARE

SPORT „Nu credeam că ajung aici”. Mărturia EMOȚIONANTĂ a singurului pilot român de Formula 4

14:24

JUSTIȚIE Nati Meir va fi predat României. Decizia autorităților din Grecia este una DEFINITIVĂ / Fostul parlamentar, condamnat la 11 ani de închisoare

14:22

Iohannis: „Nu mai trebuie irosit niciun leu, așa cum s-a întâmplat”

În logica unui angajament, deocamdată formal, în fața NATO și-a anunțat „consensul necesar” asupra pactului și Klaus Iohannis. „Europa și NATO trebuie să facă față celei mai mari provocări de securitate de la încheierea Războiului Rece încoace. Pentru prima dată un stat apelează la forța pentru a redesena granițele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră și nu pot fi ignorate. Suntem membri NATO, dar lucrul acesta nu înseamnă ca trebuie să stăm și să așteptăm ca alții să ne asigure securitatea, plătind din bugetele țărilor proprii pentru noi. Avem datoria să tratăm cu maturitate situația din regiune și să arătăm că suntem o națiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire și pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă”, a spus președintele la finalul discuțiilor cu partidele.

Procentul de 2% din PIB pentru Apărare, promis de România constant în ultimii ani la toate reuniunile NATO, dar mai ales în septembrie, la Summitul din Țara Galilor în care s-a pus în discuție amplasarea unui comandament regional al forțelor rapide de reacție la Marea Neagră, ar urma să fie deocamdată precedat de un plan de înzestrare realist al Ministerului Apărării. „Trebuie însă să avem viziune pentru aceste lucruri și cer Ministerului Apărării să întocmească un program multianual de înzestrare bazat pe nevoile reale ale Armatei, care să țină cont de provocările de securitate și de obligațiile noastre ca membru al NATO. Orice leu al cetățeanului român este necesar să fie investit acolo unde trebuie în apărare și nu mai trebuie irosit, așa cum s-a mai întâmplat în trecut”, a adăugat Iohannis.

Filmul consultărilor de la masa coabitării. Ponta: „E de o sută de ori mai normal ca înainte”

Dincolo de acordul pentru Apărare a cărui semnare era de altfel, previzibilă, filmul primelor consultări de la Cotroceni din mandatul lui Iohannis a dat și imaginea coabitării.

„Doresc să mulțumesc tuturor participanților la aceste consultări care astăzi au avut un rezultat foarte bun. Liderii partidelor parlamentare și deputații minorităților naționale au înțeles pe deplin necesitatea încheierii acestui acord politic, pe o temă importantă a securității naționale”, a spus a final Iohannis, vorbind nu din sala de conferințe, așa cum făcea Băsescu, ci din Sala Unirii, de „respectul clasei politice pentru militari” și cum trebuie tradus în fapte.

În plus, față de formatul discuțiilor pe care Traian Băsescu le avea cu partidele, Klaus Iohannis a schimbat cadrul, chemând liderii politici în jurul unei mese, față în față cu consilierii săi: Andrei Muraru, Dan Mihalache, Cosmin Marinescu și George Scutaru. „Felicitări pentru schimbare. E de o sută de ori mai normal ca înainte”, a replicat, odată ajuns în sală, Victor Ponta.

PSD-iștii au fost de altfel primiii care au ajuns la consultările convocate de la ora 10.00. Victor Ponta a venit însoțit de miniștrii Liviu Dragnea, Mircea Dușa, Darius Vâlcov și de președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Așa cum se anticipa,  PSD a acceptat pactul lui Iohannis. „Delegația Partidului Social Democrat a anunțat la finalul discuțiilor că va semna Acordul”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Președinției, Tatiana Niculescu Bran.

Intrați 40 de minute mai târziu, liberalii au venit grupați în jurul Alinei Gorghiu, din partea fostului PDL fiind prezenți Anca Boagiu și Cătălin Predoiu, în lipsa lui Vasile Blaga. Din delegația PNL mai fac parte fostul ministru al Apărării, Alexandru Atanasiu, primarul sectorului1, Andrei Chiliman, și secretarul general Marian Petrache, foști colegi de partid cu care șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache s-a și îmbrățișat înaintea consultărilor. „Deși în România există o istorie nefericită a acordurilor pe diverse domenii, avem încredere că acest acord va fi o realitate. Ne dorim ca de data asta să înțelegem că a fi partener serios într-o organizație înseamnă a-ți respecta promisiunile și angajamentele”, a spus, la final, Alina Gorghiu, liberalii precizând, la întrebările jurnaliștilor legate de modificarea perspectivelor legate de Spațiul Schengen, că aceasta a fost singura temă a întâlnirii.

Înainte ca timpul alocat UNPR să expire, vicepremierul Gabriel Oprea a ieșit și el să anunțe că subscrie. Potrivit lui Oprea, în discuția cu Iohannis a mai fost atins subiectul legilor „Big Brother” sau a cartelelor pre-pay, în cazul cărora „UNPR consideră că este necesară o dezbatere publică între reprezentanții societății civile, ai Guvernului, ai instituțiilor pe linia securității naționale și ai mediului academic”.

În urma UNPR, liderul PC, Daniel Constantin a intrat cu senatorul Vasile Nistor, deputatul Bogdan Ciucă, primarul sectorului 4, Constantin Popescu Piedone, deputatul Damian Florea și senatorul Eugen Durbacă. „Vom avea un pact pentru Apărare semnat zilele următoare”, a tras ministrul Agriculturii concluzia oficială înaintea Președinției, plusând: „și pe Agricultură și pe Educație și pe Sănătate ar trebui să avem un pact”. Mai mult, Daniel Constatin spune că i-a sugerat lui Iohannis să facă un referendum „pentru a afla opinia poporului în privința formei de guvernare pe care ar trebui să o prindem în Constituția revizuită”, chiar dacă nici partidul său „nu are o opinie deocamdată” și să înceapă o discuție despre legea salarizării unice, în condițiile în care „un director de audit dintr-o agenție publică are salariul de două ori mai mare decât președintele Românei”.

Un pact extins și pentru Sănătate și reluat în privința Educației a cerut și Kelemen Hunor, liderul UDMR delarându-se și el favorabil unor alocări bugetare mai consistente pentru apărare: „Parteneriatul cu SUA ne obligă să facem un efort bugetar”, crede Kelemen, care a propus de asemenea la Cotroceni „un acord între partidele politice, între majoritate și minoritățile etnice” care să prevadă excluderea „cărții naționaliste” din campania electorală și mențiunea că „drepturile nu se restrâng”. În delegația UDMR a fost prezent și Laszlo Borleby, al cărui dosar în care este acuzat de luare de mită a fost redeschis astăzi, Kelemen Hunor evitând însă să facă vreun comentariu legat de acest subiect: „Nu cunosc, la Cotroceni nu comentez”.

Ultima delegație politică, cea a PP-DD, a intrat la consultări la ora 14.30. Dan Diaconescu a venit însoțit de Dan Diaconescu, Simona Man, Liviu Neagu, Radu Orzață și Ionel Agrigoroaie. Din propriile spuse, Diaconescu i-a pus în vedere lui Iohannis ca noul membru al CNA pe care ar urma să îl numească ar trebui „să ia de urgență măsuri pentru rezolvarea cazului OTV”.

ORA 10.00. Consultări cu PSD. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 10.45. Consultări cu PNL. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 11.30. Consultări cu UNPR. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 12.15. Consultări cu PC. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 13.00. Consultări cu UDMR. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 13.45. Consultări cu reprezentanții minorităților din Parlament. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 14.30. Consultări cu PP-DD. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

Ce s-a ales de Pactul pentru Educație din 2008

Invitația la primele consultări a fost trimisă oficial săptămâna trecută, de pe listă lipsind formațiunile care, deși au senatori sau deputați, nu au grupuri parlamentare constituite: PMP-ul Elenei Udrea și PLR-ul lui Călin Popescu Tăriceanu. Intenția anunțată a lui Iohannis este aceea de a propune un pact pentru Apărare.

Acordul politic, despre care Klaus Iohannis a vorbit la învestirea generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major General, ar urma să fie valabil pentru cel puțin 10 ani, dacă și partidele vor conveni asupra acestui lucru. „Propun tuturor factorilor politici, atât de la putere cât și din opoziție, să își asume clar menținerea acestui obiectiv pentru cel puțin 10 ani. Nu voi accepta ca niciun Guvern, indiferent cine îl conduce, să nu își asume finanțarea asumată pentru Apărare”, a spus președintele, ca avertisment pentru viitori șefi de Guvern însă.

Urgența legată de bugetul pentru Apărare a apărut în contextul în care cheltuielile la care România s-a angajat la Summitul NATO din septembrie, pentru a găzdiu un comandament regional la Marea Neagră, nu au acoperire în bugetul pentru 2015. Pentru a le asigura, Guvernul a cerut extinderea deficitului cu încă 0,3% din PIB, solicitare neacceptată în decembrie de reprezentanții Comisiei Europene și pentru care ar urma să se ceară acordul politic al Consiliului European.

Un pact similar, dar pentru Educație, a fost semnat în 2008 de toate partidele politice la inițiativa fostului președinte, Traian Băsescu. Acordul prevedea printre altele alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educație, prevedere care nu a fost până acum respectată de niciun guvern, chiar dacă partidele semnatare au făcut parte din toate Cabinetele de la acel moment încoace.