Iohannis, în Parlament: „Acest stat NU poate da impresia unei funcționări haotice”. Cele PATRU MIZE pe care președintele le vrea asumate de politicieni

„Vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016. Prima, vizează începutul recâștigării în politică. A doua, ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democractic. A treia, privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care care să se poată construi în 2017”, a spus Iohannis.

Șeful statului a spus că actuala clasă politică este în întârziere în a da răspunsuri la câteva probleme majore de pe agenda cetățenilor: educația, sănătatea, sistemul public de pensii, salariile bugetarilor și declinul demografic.

„Suntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători centenarul Marii Uniri. Ce facem cu marile sisteme publice: educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de bacalaureat, care se integrează greu sau deloc pe piața muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică și cum evităm un viitor în care România ar deveni lipsită de atractivitate ca forță de muncă și ca piață de desfacere și va fi slăbită în cadrul UE din cauza scăderii demografice?, a spus președintele.

Președintele a amintit că a lansat zilele trecute o amplă dezbatere națională în domeniul educației și cercetării în cadrul prouiectului pe care l-am denumit România Educată. „Îmi doresc în 2016 să definim clar obiectivele naționale și direcția în care ne dorim să meargă sistemul nostru de educație. (…)Chiar dacă sunt, poate, mai puțin spectaculoase într-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esențiale și așteptate de oameni” a mai declarat Iohannis.

Președintele a amintit de proiectele legislative care au avut un scop electoral și le-a cerut parlamentarilor ca în 2016 să nu mai vină cu astfel de măsuri.

„În afara competiției politice democratice, în afara emoției inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut în România, din păcate, și alte caracteristici și au adus un anumit tip de practici. Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care să avantajeze o formațiune sau alta, politici adoptate în urma unor calcule electorale, alocări de fonduri după culoare politică, promisiuni populiste sau nesustenabile și chiar legi niciodată aplicate. Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, niciodată aplicată sau Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 55/2014, care a legalizat migrația aleșilor locali, din păcate aplicată, vor rămâne, probabil, într-o nefericită istorie a măsurilor legislative cu iz electoral”, a precizat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis le-a propus aleșilor să promoveze un an electoral „altfel”, care să nu fie „nici populist”, nici un „an pierdut”.

„În 2016 avem și mai ales aveți marea șansă de a face lucrurile altfel. Nimeni nu contestă dorința legitimă a partidelor de a câștiga voturi și folosirea mijloacelor politice și instituționale de care dispun pentru a răspunde la așteptări. Ceea ce vă propun însă, este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul a măsurilor hazardate”, a mai spus Iohannis. (LUCIAN NEGREA, Mediafax)

Gândul a transmis LIVE TEXT principalele declarații:

– Ne aflăm la debutul ultimului an de mandat pentru actualul parlament, un an electoral. Anii electorali au avut, din păcate și alte caracteristici. Apropierea campaniei a atras măsuri care să avantajeze unele formațiuni.

– În 2016, avem marea șansă de a face lucrurile altfel. Nimeni nu contestă dorința legitimă a partidelor de a câștiga voturi. Vă propun un altfel de an electoral, care să nu fie unul populist.

Pornind de la aceste premise, vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016: prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică; a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic; a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi; și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice, vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere. Toate acestea nu țin de voința unui singur om, ci de acțiunea comună. Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câștigat pe termen lung.

– Alegerile sunt, fără îndoială, prima oportunitate. Iar partidele – cele cu tradiție și experiență pe scena politică, sau cele nou apărute – sunt actorii principali la acest capitol. Atunci când vorbim de refacerea încrederii în politică, probabil cei mai mulți se gândesc, pe bună dreptate, la liste și la selecția candidaților, la niște cerințe minimale de integritate și profesionalism, la un anumit tip de atitudine așteptată din partea celor care doresc votul alegătorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizează mai cu seamă practici și mentalități, criterii de integritate, un mod mai inteligent și mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul și renunțarea la construcții legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment.
Instabilitatea legislativă în general afectează nu doar funcționarea economiei, a societății, a marilor sisteme publice precum educația și sănătatea, ci ajunge să fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred că nimeni nu-și dorește așa ceva..

– Sunt preocupat de modul în care funcționează ansamblul acestui stat, instituțiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau în același timp să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcționări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea și fiecare instituție are agenda proprie.

– Există o agendă națională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, dar și de o politică de dezvoltare, de modernizare și afirmare națională în domenii de interes pentru cetățenii noștri. Cred că este nevoie de comunicare, coordonare și colaborare la nivel instituțional pentru a urmări obiectivele naționale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituțional al Președintelui de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate.
Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta, iar o funcționare eficientă a statului în serviciul cetățenilor presupune funcționarea fiecăreia dintre ele și încrederea cetățenilor în toate.

-O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiția nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat și a le evalua izolat este o greșeală. România trebuie să se miște înainte în ansamblul ei.

-Puterile statului nu sunt în competiție unele cu altele.

-Suntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor. Ce facem cu marile sisteme publice – educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piața muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică și cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate și ca forță de muncă, și ca piață de desfacere și va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?

– Anul acesta se încheie un mandat parlamentar, iar marile teme rămân aceleași. Am lansat o amplă dezbatere națională privind educația.

– Cred cu tărie că o abordare consensuală este necesară. 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit, dar avem de gestionat provocări majore. Anul 2016 este crucial pentru stabilitatea din regiune și viitorul Europei.

– Nu am acceptat discriminarea cetățenilor români din Marea Britanie. Nu sunt afectați de clauza de salvgardare. Cu privire la alocațiile copiilor rămași acasă, pentru românii care deja primesc alocații, indexarea se va aplica abia din 2020.

-În ce privește consolidarea statului de drept angajamentul meu rămâne ferm. Sunt neplăcut surprins că în anumite spețe nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu poate folosită pentru blocarea justiției.

-Anul acesta nu e unul de competiție pentru mediul politic, ci unul de inflexiune pentru justiție.

– Sper că vom avea o competiție serioasă și o dezbatere așezată. E important ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului.

-Nu voi fi un simplu spectator și voi acționa în virtutea atribuțiilor.

Depinde de fiecare dintre noi felul cum arată climatul nostru politic și social și la ce nivel de conduită și limbaj ducem comunicarea politică.

– Sunt convins că în acest fel avem cu toții mai mult de câștigat.

Șeful statului a solicitat conducerii Parlamentului să adreseze un mesaj, însă în scrisoarea transmisă președinților Camerei Deputaților și Senatului, Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu, nu se precizează care sunt temele punctuale care vor fi abordate de președinte în discursul său. Călin Popescu Tăriceanu a precizat, săptămâna trecută, că este vorba despre „probleme de politică internă”.