„PSD și ALDE s-au prezentat împreună la consultări și au înaintat o propunere în persoana domnului Tudose. Partidele din opoziție nu au avut propuneri concrete pentru funcția de prim ministru și nici nu a rezultat că ar avea o poziție comună. (…) Pe de altă parte, această criză politică dăunează grav economiei românești, imaginii României în lume, iar opinia mea este că această criză trebuie încheiată foarte repede. Trebuie să avem un nou guvern, care începe să rezolve problemele rămase nerezolvate, problemele apărute din cauza aceste crize”(…) Așadar, îl desemnez pe domnul Mihai Tudose în funcția de premier”, a declarat Klaus Iohannis la o oră după încheierea consultărilor cu partidele.
Cine este Mihai Tudose, fost ministru al Economiei în Cabinetul Grindeanu și cadru didactic la Academia SRI
Mihai Tudose, propus acum de Dragnea premier și acceptat de Iohannis, pe care doar votul din Parlament îl mai desparte de scaunul de la Palatul Victoria, este absolvent de Drept și a mai deținut portofoliul economiei în perioada 2014-2015, în Guvernul Ponta. În ultimul an, Tudose a fost implicat în scandalul „doctorilor lui Gabriel Oprea”, el cerând Academiei de Informații a SRI să renunțe la titlul academic. Deși își făcuse doctoratul cu Gheorghe Onișoru, Tudose a semnat o cerere de renunțare la doctorat alături de alți opt demnitari care își făcuseră tezele cu Oprea.
În 2010, Tudose a obținut diploma de Doctor în domeniul Științe Militare și Informații, la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, Serviciul Român de Informații. Lucrarea s-a intitulat „Protecția infrastructurilor critice”. Un an mai târziu era lector universitar în cadrul aceleași instituții, iar în 2013 ocupa postul de conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu”, SRI, conform cv-ului său. El a predat și la Universitatea „Dimitrie Cantemir”.
Tudose, în vârstă de 50 de ani, a terminat facultatea în 1994 și a deținut pe rând funcția de șef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila și consilier județean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat.
După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Națională, Serviciul Român de Informații, în 2007 a obținut un master în Politici Economice Europene la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naționale de Informații. Mihai Tudose este unul dintre „doctorii” Academiei Naționale de Informații, dintre care opt și-au făcut tezele sub coordonarea lui Gabriel Oprea, care au făcut cerere de renunțare la titlul academic.
Tudose a absolvit un curs post-universitar în domeniul securității naționale la Colegiul Superior de Securitate Națională, Serviciul Român de Informații, în 2006. În același an a participat la un curs de specializare post-universitar la Colegiul Național de Apărare – București.
Mihai Tudose a cerut, în 2016, retragerea titlului de doctor, în urma acuzațiilor de plagiat.
Ministrul propus a absolvit două programe de master. Masterul „Turismul în contextul dezvoltării regionale durabile” a fost realizat la distanță la Facultatea de management, inginerie economică în agricultura si dezvoltare rurală, Universitatea de științe agronomice si medicină veterinară București, iar programul de master de „Politici Economice Europene” a fost absolvit la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – București.
Mihai Tudose și-a completat studiile cu un curs de specializare în „Analiza și rezolvarea conflictelor armate”, la Georgetown University, din Statele Unite, în colaborare cu Colegiul Național de Apărare.
Potrivit CV-ului, Mihai Tudose este președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților; comisie pe care a mai condus-o în perioada 2004-2014, iar din 2000 până în 2004 a fost membru.
În perioada 2014-noiembrie 2015, Mihai Tudose a fost ministru al Economiei, Comerțului și Turismului, în guvernul Ponta.
Mihai Tudose a fost ales deputat PSD de Brăila la alegerile parlamentare din 2016.
Ministrul propus a fost președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenă și este din 2012 președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania.
Tudose a ocupat mai multe funcții în PSD în ultimii 25 de ani. Acesta este membru în FDSN din 1992. Din 1994 până în prezent este membru în Consiliul Național PSD.
În perioada 2004-2008, Tudose a fost președintele organizației PSD din municipiul Brăila, iar din 2014 până în 2015 a fost președinte al Organizației Județene PSD Brăila. Din 2015 până în prezent este vicepreședinte PSD Național.
Potrivit declarației de avere, deputatul deține un apartament în municipiul Brăila, două autoturisme Mercedes și o colecție filatelică estimată la 30.000 de euro.
Pe masa lui Iohannis ajunseseră două propuneri: din partea PSD-ALDE, din poziție de coaliție majoritară, în persoana lui Mihai Tudose, dar și varianta Siegfried Mureșan, susținută de PMP, despre care Traian Băsescu crede că merită să încerce să strângă în jurul său forțele anti-PSD.
Negocierile cu liderii PSD-ALDE au durat aproximativ 15 minute, cea mai scurtă întrevedere cu președintele, Dragnea și Tăriceanu fiind singurii care nu au făcut declarații după întrevedere și care au anunțat că vor ieși public doar după decizia lui Iohannis. Aceștia au stabilit că merg pe varianta Mihai Tudose după ce inițial aveau șase propuneri, cinci dintre membri refuzând, însă, să ocupe funcția. Referitor la suspiciunile care planează asupra lui Tudose potrivit cărora acesta ar fi „omul serviciilor”, Liviu Dragnea a transmis că acest aspect a fost discutat în CEx și că el, personal, nu are nicio umbră de îndoială că Tudose ar avea dublă comandă.
Principalul partid de opoziție, PNL, nu a venit însă cu o contra-ofertă, explicând decizia prin faptul că ipoteza formării unei majorități parlamentare care să și susțină prin vot alternativa este una îndepărtată și precizând că i-au vorbit lui Klaus Iohannis despre varianta anticipatelor.
„Poziția noastră a fost aceea că PNL este oricând pregătit să își asume răspunderea guvernării, dar doar în baza unei majorități parlamentare solide, corente care să permită punerea în practică a unui program de guvernare liberal, care să asigure dezvoltarea României. În negocierile pe care le-am purtat cu formațiuni politice, altele decât PSD, nu s-a reușit degajarea unei astfel de majorități. Ca atare așteptăm decizia președintelui”, a declarat Ludovic Orban, la ieșirea de la consultări.
Întrebat de ce nu s-au dus la consultări cu o propunere de premier, Orban a răspuns că liberalii nu fac politică ca să se afle în treabă.
„PNL, prin decizia Biroului Politic (….) am hotărât că vom vota împotriva oricărui Guvern care conține PSD în el (…) Am spus, în decizia BP e cuprinsă și eventualitatea ajungerii la anticipate în condițiile în care reușim să împiedicăm învestirea unui eventual Guvern în care să fie PSD. Încă nu e desemnat un premier și decizia noastră e clară, de a ne implica în împiedicarea investirii unui Guvern PSD”, a mai precizat Orban.
Nici USR nu a avansat o altă propunere, dar s-a declarat ferm împotriva lui Tudose, aducând aminte de guvernarea Cioloș, care a fost un exemplu că un tehnocrat poate fi un bun șef al Executivului, adăugând că, în acest context, susțin orice candidat „decent” propus de Klaus Iohannis.
Surpriza a venit din partea PMP, partid care a anunțat încă dinaintea întâlnirii cu șeful statului că va veni cu o variantă de prim ministru. Cu toate că primele informații arătau că numele său ar putea fi chiar Traian Băsescu, fostul șef de stat a fost doar cel care a făcut anunțul, arătând că PMP a pus pe masa lui Klaus Iohannis propunerea Siegfried Mureșan, un exponent al „generației Macron” și al „generației Trudeau”, un politician tânăr, dar experimentat, care merită să fie lăsat să încerce să strângă majoritate parlamentară.
Către finalul rundei de consultări au fost ascultate UDMR și grupul minorităților, care nu au venit nici ele cu o variantă la Mihai Tudose, iar UDMR a specificat clar că dreptul de a propune și de a avea prim ministru este al majorității parlamentare și că Uniunea nu are nicio intenție de a intra la guvernare și, în consecință, nici nu a negociat cu puterea ori cu opoziția. Kelemen Hunor a lăsat, însă, să se înțeleagă că parlamentarii UDMR vor susține varianta Mihai Tudose. De cealaltă parte, liderul grupului minorităților, Varujan Pambuccian, a arătat că cel mai probabil votul parlamentarilor săi va fi la fel de fragmentat și neunitar, fiind de părere și că propunerea PMP nu are cum să strângă majoritate.