Iohannis merge la Kiev. „Suntem interesați în a avea un stat vecin ferm angajat pe calea europenizării”

La decolarea avionului prezidențial de pe Aeroportul Otopeni, Klaus Iohannis a arătat că va avea discuții despre „evoluțuile din sud-estul Ucrainei”, fără a menționa însă decât așteptările României că în schimbul susținerii venite dinspre Vest legate de suveranitate și integritate teritorială oficialii de la Kiev vor menține „calea consolidării democratice și pe calea europenizări”.

„Doresc să reafirm sprijinul nostru constant pentru Ucraina și pentru parcursul său european. Pe agenda discuțiilor se vor afla evoluțiile din sud-estul Ucrainei, context în care voi reafirma susținerea României pentru suveramnitatea și integritatea Ucrainei. Suntem interesați în a avea un stat vecin ferm angajat pe calea consolidării democratice și pe calea europenizării”, a spus prteședintele.

Ajuns la Kiev, Klaus Iohannis va vizita Monumentul Victimelor Holodomorului și va avea un moment solemn, în Piața Independenței (Maidan). Ulterior, președintele României va fi primit la sediul Administrației Prezidențiale de Petro Poroșenko și va avea discuții cu președintele Radei Supreme a Ucrainei, Volodimir Groisman, și cu prim-ministrul Ucrainei, Arseni Iațeniuk.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Dincolo de criza din Ucraina, cu implicații asupra securității întregii regiuni, Iohannis spune că va discuta la Kiev și despre „sprijinirea etnicilor români din Ucraina și a celor ucrainieni din România, inclusiv prin reactivarea mecanismelor guvernamentale”.

Criza din Ucraina a fost, la începutul acestei luni, subiectul pricipal al primei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din mandatul lui Iohannis. Concluzia CSAT anunțată de Președinție a fost însă una evazivă: „sprijinul consecvent al României pentru Ucraina, de la declanșarea crizei, a marcat o deschidere fără precedent a autorităților de la Kiev față de cooperarea bilaterală cu România”.