Klaus Iohannis merge în vizitele oficiale în America de Sud cu acelaşi avion cu care a fost în Japonia / Cum arată în interior aeronava

„Președintele României zboară în Brazilia, Argentina și Chile tot cu un avion închiriat de la compania aeriană luxemburgheză Global Jet.

Avionul este același cu care a delegația oficială a călătorit în martie 2023 din România în vizitele oficiale din Japonia și Singapore, fiind vorba despre un Boeing 737-900ER în configurație BBJ.

Decolarea de pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanța a avut loc luni, 17 aprilie 2023, la ora 10:15.

Autonomia acestui avion este insuficientă pentru un zbor fără escală operat din Constanța până în Brazilia. Așadar, cel mai probabil, zborul va fi efectuat cu o oprire pentru realimentare în Spania (Insulele Canare) sau o țară din nord-vestul Africii”, conform unui mesaj postat, pe Facebook, de Boarding Pass.

Cum a ajuns Iohannis să meargă cu avioane închiriate

La începutul lunii martie, acelaşi site a publicat imagini cu aeronava privată cu care preşedintele Klaus Iohannis a mers în vizita în Japonia şi Singapore.

Ulterior, în urma mai multor dezbateri în media, Administraţia Prezidenţială a explicat cum s-a ajuns la o astfel de decizie.

„Lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern”, a transmis instituţia, la solicitarea News.ro.

„Precizăm că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare”, a transmis atunci Administraţia Prezidenţială, explicând că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare.

De ce s-a renunțat la avionul prezidențial de la Tarom

În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.

„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.

Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.

Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.

Bugete de milioane de lei anual pentru deplasările externe ale președintelui

Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvernul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.

În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.

La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.

Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.

În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.

Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.

Citește și: 

EXCLUSIV | De ce nu are România de aproape 10 ani un avion VIP pentru deplasările externe ale președintelui și premierului? Victor Ponta: ”Traian Băsescu s-a opus în 2014, spunând ca decizia să fie luată de viitorul președinte”

FOTO | Cum arată avionul cu care a călătorit președintele Klaus Iohannis în Asia

Sorin GRINDEANU, despre achiziționarea unei aeronave oficiale: „Eu cred că e necesar ca statul român să aibă aşa ceva”