Preşedintele Iohannis merge în vizitele oficiale în America de Sud cu acelaşi avion cu care a fost în Japonia, închiriat de la compania luxemburgheză Global Jet, relatează Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviatic.
Conform sursei citate, decolarea de pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu” a avut loc luni, la ora 10:15.
Președintele Klaus Iohannis efectuează, în perioada 18–26 aprilie 2023, vizite oficiale în Republica Federativă a Braziliei, în Republica Chile și în Republica Argentina.
Șeful statului va fi primit marți de președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, iar miercuri va avea întrevederi cu viceguvernatorul statului Rio de Janeiro, Thiago Pampolha Gonçalves, și cu viceprimarul orașului Rio de Janeiro, Nilton Caldeira.
Klaus Iohannis are programată marți o vizită la Muzeul Memorial dedicat Președintelui Juscelino Kubitschek de Oliveira, fondatorul orașului Brasilia, iar la ora 18.00, ora României, va fi primit de președintele Republicii Federative a Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva. Cei doi șefi de stat vor avea convorbiri oficiale și vor susține declarații de presă comune, anunță Administrația Prezidențială.
Miercuri, Iohannis are programate întrevederi cu viceguvernatorul statului Rio de Janeiro, Thiago Pampolha Gonçalves, precum și cu viceprimarul orașului Rio de Janeiro, Nilton Caldeira. De asemenea, șeful statului va depune o coroană de flori la Monumentul Național al Eroilor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial din Rio de Janeiro.
Avionul este același cu care a delegația oficială a călătorit în martie 2023 din România în vizitele oficiale din Japonia și Singapore, fiind vorba despre un Boeing 737-900ER în configurație BBJ.
Autonomia acestui avion este insuficientă pentru un zbor fără escală operat din Constanța până în Brazilia. Așadar, cel mai probabil, zborul va fi efectuat cu o oprire pentru realimentare în Spania (Insulele Canare) sau o țară din nord-vestul Africii”, conform unui mesaj postat, pe Facebook, de Boarding Pass.
Ulterior, în urma mai multor dezbateri în media, Administraţia Prezidenţială a explicat cum s-a ajuns la o astfel de decizie.
„Lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern”, a transmis instituţia, la solicitarea News.ro.
„Precizăm că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare”, a transmis atunci Administraţia Prezidenţială, explicând că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare.
În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.
„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.
Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.
Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.
Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvernul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.
În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.
La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.
Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.
În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.
Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.
Citește și:
FOTO | Cum arată avionul cu care a călătorit președintele Klaus Iohannis în Asia