Iohannis: Nu vrem „proiecte exclusiviste” în UE. Singurul scenariu pe care merge România după Brexit

„Poziția noastră e binecunoscută. Noi credem, și am spus acest lucru foarte clar, într-o UE unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună. Nu am fost de părere că a fost bine să mergem pe variante ca Europa cu mai multe viteze. Noi dorim o UE unită și puternică. Acest lucru va fi prezentat ca poziție a României. Consolidarea UE poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state e întărită, nu slăbită. E adevărat că putem să constatăm că nu toată lumea se mișcă cu aceeași viteză. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că țările UE se mișcă cu mai multe viteze și obiectivul pe care îl avem”, a spus Iohannis. 

Șeful statului a comentat că și în prezent există „variante începute de unii”, dar la care pot ajunge toți membrii UE, cum ar fi Schengen și zona euro.  „Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste”, a spus el. 

Iohannis a constatat că planul propus de președintele Comisiei Europene, cu cinci scenarii privind viitorul UE după Brexit și nu numai, a generat un interes firesc, însă este posibil, ca în timpul dezbaterilor, să se găsească și alte variante. 

„Suntem la începutul fazei de dezbatere, plecând de la cele 5 scenarii propuse de președintele Comisiei. Nu putem fi siguri că vom alege unul din aceste scenarii. Vor fi multe dicuții și poate să apară alt scenariu care să fie mai fezabil. Primele concluzii acel acestui proces de dezbatere vor fi agreate probabil în ședința Consiliului din decembrie 2017″, a spus președintele. 

Cele cinci scenarii prezentate de președintele Comisiei Europene

Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informații în timp real între autoritățile și instituțiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex”.