Prima pagină » Știri politice » Iohannis promulgă legea prin care șeful Poliției are rang de secretar de stat și e numit de premier

Iohannis promulgă legea prin care șeful Poliției are rang de secretar de stat și e numit de premier

Iohannis promulgă legea prin care șeful Poliției are rang de secretar de stat și e numit de premier
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care șeful Poliției Române primește rang de secretar de stat, fiind numit de premier, după ce fostul șef al statului, Traian Băsescu ceruse Parlamentului reexaminarea legii iar legislativul a respins cererea.

Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, președintele Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (1) al Art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Potrivit legii promulgate de șeful statului, „Inspectoratul General al Poliției Române este condus de un inspector general, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.”

În luna iunie 2014, președintele de la acea vreme, Traian Băsescu a trimis Parlamentului spre reexaminare, cerând respingerea actului normativ, legea prin care șeful Poliției Române primește rang de secretar de stat, fiind numit de către premier.

Șeful statului menționa, în cererea de reexaminare, că, pentru această lege, Guvernul nu a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării emiterea unui aviz în acest sens

În plus, Băsescu aprecia că „transformarea funcției de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române (I.G.P.R.) de la nivelul exclusiv profesional pe care-l stabilește legislația în domeniu, într-o funcție politică, nu se justifică”.

„Acordarea rangului de secretar de stat inspectorului general al I.G.P.R. nu este întemeiată după cum rezultă și din explicațiile prezentate de către inițiatori în expunerea de motive a legii. Astfel, se susține că inițiativa legislativă ar fi justificată, pe de o parte, de faptul că, în raport cu atribuțiile ce îi sunt stabilite legal, se impune cooptarea inspectorului general în Colegiul Ministerului pentru a fi implicat în deciziile strategice ale Ministerului, iar, pe de altă parte, pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni și internaționali”, se mai arăta în cererea de reexaminare.

Băsescu mai preciza în cerere că, prin numirea de către prim-ministru a inspectorului general al I.G.P.R. cu rang de secretar de stat, sunt create și disfuncționalități de ordin ierarhic ale actului unitar de comandă la nivelul structurilor ce compun ordinea publică.

„Astfel, reglementarea conduce la constatarea că această componentă a conceptului de ordine publică – Poliția Română – se află pe un palier superior față de celelalte structuri, care contribuie în mod egal la menținerea ordinii publice. Cu titlu de exemplu, menționăm situația existentă la nivelul Jandarmeriei Române a cărei activitate este reglementată prin Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și care face parte, potrivit legii, din structura organizatorică a Departamentului de Ordine și Siguranță Publică a Ministerului Afacerilor Interne. Conform acestei reglementări, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române este numit în această funcție de ministrul Afacerilor Interne. De asemenea, prin OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, se statuează că această structură, ce face parte din Ministerul Afacerilor Interne, este coordonată de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și este condusă de către un inspector general, numit prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”, se mai menționa în cererea de reexaminare.

Retrimisă Parlamentului, legea a fost adoptată de forul legislativ în forma inițială, respingând, astfel, cererea de reexaminare a președintelui Traian Băsescu.

Astfel, Camera Deputaților a dat, pe 25 februarie 2015, votul final asupra proiectului de lege, după ce Comisia pentru apărare a propus respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma propusă de către Senat.

Votul final a fost de 225 de voturi „pentru”, 11 abțineri și 101 voturi „împotrivă”.

Citește și