Iohannis propune un nou șef la SRI. Cine este Eduard Hellvig
Anunțul nominalizării lui Eduard Hellvig a fost făcut în această seară de președintele Klaus Iohannis cu argumentul nevoii de „a instaura calmul acolo”.
„În ultimele săptămâni, datorită unor evoluții din viața politică, SRI a fost de foarte multe ori în atenția publicului. Am considerat că în această perioadă este nevoie de o echipă completă pentru a instaura calmul acolo. În această seară am semnat scrisoarea către președinții celor două Camere ale Parlamentului și l-am propus pe domnul Eduard Hellvig pentru funcția e director al SRI”, a spus Iohannis.
Președintele a adăugat că a stat deja de vorbă cu liderii partidelor parlamentare și cu președinții celor două Camere parlamentare în cursul zilei de astăzi, anticipând că „probabil săptămâna viitoare” se va da votul în plen.
„Am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziție, care are pregătirea necesară, are energia necesară, care cunoaște actorii politici, are suficiente cunoștințe despre SRI și care să vină să aducă calmul necesar în acest spațiu. Am căutat o persoană care pentru mine reprezintă garanția unui parcurs de modernizare, de europenizare a SRI. SRI a avut rezultate notabile în ultimii ani și s-au făcut progrese semnificative. Am convingerea că domnul Hellvig va face aceste lucruri în continuare”, și-a justificat Iohannis propunerea.
Întrebat dacă are pregătită și o nominalizare pentru SIE, șeful statului a evitat un răspuns. A spus, în schimb, că așteaptă din partea lui Robert Cazanciuc un nume pentru DIICOT după demiterea Alinei Bica la finalul anului trecut: „Aștept și eu cu mare interes o propunere venită de la ministrul Justiției”.
Debut în politică în partidul lui Dan Voiculescu
Un apropiat al lui Klaus Iohannis în scurtul mandat de președinte al PNL, dar și în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale, Eduard Hellvig este licențiat în Științe Politice la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca și și-a început cariera politică în 2003, în Partidul Conservator condus la acea vreme de Dan Voiculescu. Pentru un an, între 2004 și 2005, când PUR era aliatul electoral al PSD, Eduard Hellvig a fost chiar președinte al filialei județene Bihor a PC.
Intrarea sa în PNL în 2008, în cercul apropiaților liderului liberal de atunci, Crin Antonescu, a fost urmată și de o ascensiune rapidă a actualului europarlamentar. Ales în 2011 secretar general al PNL, Eduard Hellvig a fost unul dintre artizanii USL alături de Dan Voiculescu, Radu Stroe, Crin Antonescu, Victor Ponta și de Liviu Dragnea.
Inclus în primul guvern Ponta, după moțiunea de cenzură din 2012, ca ministru al Dezvoltării Regionale, Hellvig și-a pierdut postul ministerial în decembrie, după doar șapte luni, la intrarea lui Liviu Dragnea în Executiv. Acesta a fost de altfel contextul în care a fost inclus pe lista PNL pentru europarlamentare în 2014.
După plecarea lui Crin Antonescu de la vârful PNL, a rămas în rândul oamenilor de încredere ai lui Klaus Iohannis, ca vicepreședinte al PNL pentru Politică Externă, însoțindu-l în mai toate acțiunile de campanie electorală.
Doctor în Științe Politice din 2009, Eduard Hellvig a absolvit cursurile Centrului European de Studii de Securitate SES și ale Colegiului Național de Apărare.În primul mandat de deputat (2004-2008), ales pe listele PSD-PUR, a fost membru al Comisiei de Apărare și al Adunării Parlamentare NATO.
După înaintarea oficială a propunerii la Parlament, Hellvig ar urma să fie audiat în Comisia pentru controlul SRI.
Declarat în 1 aprilie 2013 de Curtea de Apel București incompatibil, prin admiterea unui raport de evaluare în acest sens din partea Agenției Naționale de Integritate, Eduard Hellvig a câștigat, în final, în decembrie 2014 procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție. Concluzia ANI fusese aceea că Hellvig s-a aflat în stare de incompatibilitate în 2012 exercitând simultan funcția de ministru și pe cea de director în cadrul SC Sintezis Birotica SRL.
PNL, UNPR, PC și UDMR votează „pentru”, PSD decide luni
La scurt timp după avansarea în presă a informațiilor neoficiale legate de nominalizarea sa, lideri ai UNPR și-au anunțat susținerea.
Foarte rapid, aceleași semnale au venit și dinspre PC. Liderul deputaților PC Bogdan Ciucă a arătat, contactat de MEDIAFAX, că, în opinia sa, Eduard Hellvig are abilitatea și echilibrul necesare pentru a ocupa funcția de director al SRI, adăugând că, din această perspectivă, este o nominalizare „inspirată”.
Lipsa de obiecții a fost asumată public și de UDMR. „Vom discuta, luni, în grupurile parlamentare ale UDMR această propunere dar, din punctul nostru de vedere, nu va exista nicio problemă și sper că va reuși să țină un echilibru și în interiorul SRI și în tot ce înseamnă pentru România, pentru această zonă. SRI va fi pe mâini bune când va depune jurământul și va fi învestit domnul Helvig. Nu avem obiecții, nu văd niciun motiv să nu îl votăm și să nu îi acordăm încrederea”, a declarat Kelemen Hunor.
Doar premierul Victor Ponta a evitat, pentru moment, să anticipeze votul grupurilor PSD. „O să vorbim în grupurile parlamentare și o să decidem”, a spus Ponta, pentru Mediafax.
Pentru a fi validat, Eduard Hellvig are nevoie de jumătate plus unu din numărul senatorilor și deputaților.
Planul lui Hellvig la SRI: „Consider esențiale combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale„
Eduard Hellvig a comentat pe pagina de Facebook nominalizarea sa la șefia SRI, spunând că este onorat de propunere și că prioritățile SRI în perioada următoare ar trebui să fie combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale.
„Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o Președintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcția de director al Serviciului Roman de Informații. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate.
Interesul național înseamnă, în actuala etapă a democrației românești și conform voinței cetățenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale.
Țin, totodată, să precizez de pe acum că sunt ferm convins că o democrație funcțională are resorturile necesare pentru ca statul și propriii cetățeni să se afle întotodeauna de aceeași parte a baricadei. Cu o condiție: ca toate instituțiile să acționeze conform regulilor democrației și ale societății deschise”, a scris Eduard Hellvig pe Facebook.