Prima pagină » Știri politice » Iohannis răspunde acuzațiilor Parlamentului: Declarația politică adoptată astăzi poate fi considerată o formă de presiune

Iohannis răspunde acuzațiilor Parlamentului: Declarația politică adoptată astăzi poate fi considerată o formă de presiune

08 mart. 2017, 19:44, Știri politice

Cristina Andrei

Iohannis răspunde acuzațiilor Parlamentului: Declarația politică adoptată astăzi poate fi considerată o formă de presiune

Declarația adoptată miercuri de Parlament se constituie într-un „semnal îngrijorător" referitor la modul în care Legislativul înțelege să interacționeze cu celelalte instituții ale statului și cu societatea civilă și folosește drept pretext un act normativ care a fost adoptat de Guvern fără niciun fel de delegare dinspre Parlament, invocând o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă, a răspuns președintele la documentul propus de Tăriceanu și asumat în ședința comună a celor două Camere. În textul proiectului Iohannis este acuzat de „abuz de drept" și „uzurpare" a unui drept al Legislativului, iar în replică șeful statului a transmis ca „declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune", sugerând că legiuitorul nu va căpăta o imagine mai bună dacă încearcă să arunce responsabilitatea în spatele lui, al instituțiilor judiciare sau al Serviciilor. Termenii în care s-a pus problema în Parlament, dar și textul declarației adoptate marți ar putea duce la situații în care „sesizarea Curții Constituționale de către președintele României sau de CSM ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile", mai avertizează Iohannis.

„Declarația politică adoptată astăzi de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor și argumentelor – deși clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituțională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă„, a atras atenția președintele.

Iohannis a explicat că această declarație înaintată de Călin Popescu Tăriceanu și asumată în majoritate de parlamentari în ședință comună, document în care se invocă „restabilirea prestigiului Parlamentului” și a separației puterilor în stat, este chiar prin contextul în care vine, o amenințare la adresa principiului de colaborare echitabilă între instituțiile statului: „Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declarația politică a Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituțiile statului”, a argumentat președintele, arătând și că Legislativul nu va căpăta o imagine mai bună dacă încearcă să arunce responsabilitatea în spatele șefului statului, al instituțiilor judiciare sau al Serviciilor.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Soluția sugerată de Iohannis este „asumarea unor dezbateri autentice și transparente, printr-un act de legiferare responsabil și previzibil în interesul general al societății, printr-un control eficient asupra Executivului în ansamblul său”, fără ca parlamentarii să se limiteze doar la întrebări și interpelări adresate membrilor Cabinetului.

„Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor în autoritatea care astăzi își reafirmă „supremația politică față de toate celelalte instituții publice” nu își va găsi soluția prin transferul de responsabilitate asupra Președintelui României, CSM, sau asupra altor „agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale” ori, în ultimă instanță, asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației”, a mai argumentat șeful statului.

Iohannis a făcut referire și la afirmațiile unora dintre policitieni, potrivit cărora președintele nu are aceeași legitimitate ca Parlamentul (fiind ales cu puțin peste 50% din voturi, în vreme ce în Legislativ sunt reprezentați toți cetățenii, indiferent de votul lor), subliniid că beneficiază de o legitimitate egală cu cea a legiuitorului și că, prin pozițiile sale publice reprezintă interesele societății. Un lider de stat nu poate avea un rol formal, nici o prezență simbolică sau protocolară, iar „pozițiile exprimate de Președintele României sunt departe de a fi ‘păreri’, cu atât mai puțin ‘particulare sau parțiale’ și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Președintelui României”.

„În măsura în care ‘judecățile Președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public’ sunt calificate drept ‘neconstituționale și inacceptabile’, Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune. Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către Președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice”, a încheiat Iohannis, arătând că titularul suveranității naționale este poporul.

Proiectul de declarație propus de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat, marți, în Parlament, cu 203 voturi „pentru” și 94 de voturi „împotrivă”. În textul declarației Klaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” și „uzurpare” a unui drept al Legislativului.

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM și președintelui României. (…) Ceea ce a făcut oportună și necesară decizia CCR este absența manifestă a bunei credințe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, ca și abuzul de drept al președintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic” se menționează în proiectul de Declarație.

Declarația propusă de Tăriceanu nu are valoare juridică, ci urmărește „recăpătarea prestigiului Parlamentului” și „stabilirea foarte clară a rolurilor fiecărei instituții”, după cum arată președintele Senatului, iar proiectul a fost asumat de parlamentari cu majoritate, cu toate că a fost și destul de criticat de politicienii din opoziție.

„Această abordare pe care am propus-o trebuie să întărească unele principii ale statului de drept, independența și separația puterilor în stat. Cred că acet lucru era necesar, mai ales după abuzurile întreprinse de reprezentantul CSM și de președintele României prin care au subminat autoritatea Parlamentului”, a declarat Tăriceanu la finalul ședinței.

Autor

Cristina Andrei

abuz drept iohannis parlament raspuns tariceanu