Iohannis răspunde Patriarhiei: Propovăduirea toleranței e de interes național, indiferent de convingerile cultelor

„Cred că felul în care unii au interpretat afirmațiile mele arată nevoia de conciliere, nevoia de pace socială în România, dar pot să mă refer la aceste chestiuni. Nu am acuzat pe nimeni și nici nu am intenționat. Nu am acuzat Biserica Ortodoxă Română. Eu am atras atenția asupra unor posibile pericole, iar Coaliția pentru Familie am citit că m-au întrebat să detaliez. Păi bineînțeles că au dreptul la petiție, bineînțeles că demersul lor e legal, constituțional. Nu a fost pus sub semnul întrebării. Nici nu ar putea cineva să pună așa ceva sub semnul întrebării. Discuția s-a dus într-o direcție unde probabil ar satisface ceva interese, dar nu îmi însușesc aceste interpretări, ba dimpotrivă. Doresc o discuție onestă, calmă”, a declarat Klaus Iohannis, vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles.

Anterior, într-un mesaj transmis cu prilejul dezbaterii ”Educație religioasă între Radicalism și Toleranță”, Iohannis a afirmat că „este de interes național respectarea libertății și autonomiei cultelor religioase în raport cu Statul, dar și a neutralității acestuia în raport cu toate cultele”, dar în aceeași măsură „și respingerea de către culte a oricăror forme de politizare, radicalizare a discursului sau fundamentalism, și propovăduirea spiritului de toleranță și respect reciproc între cetățeni, indiferent de opiniile și convingerile lor”.

”Am recunoscut în numeroase rânduri că diversitatea confesională, ca de altfel și cea etnică, sunt o bogăție a României, și că dau o prețuire deosebită, ca om și ca politician, spiritualității religioase, ce a avut un rol fundamental în rezistența în fața totalitarismului. Credințele și convingerile religioase trebuie considerate și respectate drept componente istorice ale identității și contributori importanți la însănătoșirea societății noastre”, a afirmat Iohannis, potrivit Mediafax.

În acest context, Iohannis a afirmat că deși societatea globală contemporană se definește mai degrabă în termenii secularismului, rolul crescând al spiritualității și religiei pe scena relațiilor internaționale, dar și la nivelul comunităților, este azi ”o realitate incontestabilă”. Din nou, Iohannis a făcut apel la toleranță, subliniind că „nu putem evolua decât construind legături durabile între națiuni, comunități și oameni, arătând respectul cuvenit pentru o cultură a dialogului, exersând arta bunei întâmpinări”.

”Asistăm astăzi, din păcate, la conflicte fără precedent în istoria recentă, care pun sub semnul întrebării capacitatea sferelor religioasă și laică de a comunica, de a găsi împreună un numitor comun. Cu atât mai mult, devine urgentă cultivarea dialogului, în sensul cunoașterii și al toleranței, al respectului pentru diversitatea etnică, religioasă, culturală”, a mai spus Iohannis.

Patriarhia Română a susținut, joi, într-un răspuns la afirmația președintelui Klaus Iohannis potrivit căreia „este greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative”, că demersul Coaliției pentru Familie privind modificarea Constituției pentru redefinirea „familiei” nu poate fi considerat „cale a fanatismului religios” sau „o dovadă de intoleranță”. „Propunerea de amendare a Constituției nu reprezintă „o solicitare ultimativă””, a ținut să precizeze Patriarhia Română în cadrul unui comunicat de presă.

„Reacția Domnului Președinte Iohannis este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea Președintelui față de familia creștină. Probabil acest demers a fost catalogat ca „solicitare ultimativă”. Oricum, un demers civic, perfect legal și validat de Curtea Constituțională a României, nu poate fi considerat în niciun caz o „cale a fanatismului religios”, sau o dovadă de intoleranță.

Propunerea de amendare a Constituției nu reprezintă „o solicitare ultimativă”, ci o chemare firească la exprimarea democratică a voinței cetățenilor cu privire la una dintre valorile fundamentale ale societății, familia.

Pledarea pentru definirea mai clară a naturii familiei este justificată nu doar de rațiuni ale moralei creștine, ci și de realitatea dramatică a prăbușirii demografice atât în România, cât și în celelalte țări europene”, a transmis Patriarhia Română în cadrul unui comunicat de presă.

Precizarea Patriarhiei a venit după ce, miercuri, președintele Klaus Iohannis a declarat, la Palatul Cotroceni, că în chestiunea modificării Constituției privind redefinirea „familiei”, încă nu este rândul său să se pronunțe, dar că, în acest context, este de părere că „trebuie să revenim la ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt”, subliniind că e greșit să mergem pe calea „fanatismului religios”. „Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt”, a mai spus Iohannis.

„În chestiuna modificării Constituției, încă nu e rândul meu să mă exprim, va veni puțin mai încolo. În acest context e important să reiterez un lucru în care cred, pentru că eu provenind dintr-o minoritate etnică și dintr-o minoritate religioasă, eu cred că trebuie să revenim la ce se numește toleranța și acceptarea celuilalt.

Nu suntem toți la fel, nu toate grupurile etnice și toate grupurile religioase sunt la fel. E greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt”, a răspuns Iohannis, întrebat ce îi transmite pastorului Viorel Iuga, președinte al Alianței Evanghelice din România, care i-a solicitat șefului statului o reacție în chestiunea modificării Constituției pe tema redefinirii „familiei”.

CCR reia discuțiile pe 27 octombrie

Judecătorii Curții Constituționale au amânat, pe 20 septembrie, pentru a doua oară o hotărâre în cazul recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex, după ce au dat undă verde propunerii de modificare a Constituției în care se scrie negru pe alb că familia este formată din bărbat și femeie. „Este foarte complex acest dosar, trebuie să examinăm legislația europeană și nu-i atât de simplu să decizi într-o cauză cu un impact mediatic foarte mare și cu caracter de noutate”, a explicat președintele CCR, Valer Dorneanu care a precizat că discuțiile în acest caz vor fi reluate pe 27 octombrie.

„Am primit suficiente documente, am primit și dosarul de fond al instanței, este foarte important să vedem ce-au cerut acolo părțile pentru că în multe dintre celelalte documente rezultă mai mult dezbateri teoretice decât drepturile efective care le-au fost încălcate”, afirma, la acel moment, Dorneanu.
Curtea Constituțională a amânat, prima dată pe 20 iulie, luarea unei decizii în legătură cu recunoașterea sau nu a căsătoriilor dintre persoane de același sex, arătând că are nevoie de o analiză aprofundată a tuturor dosarelor depuse.
 
Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton și Asociația ACCEPT au ridicat o excepție de neconstituționalitate privind dispozițiile din Codul civil care nu recunosc căsătoriilor dintre persoane de același sex. Excepția de neconstituționalitate ridicată se referă la dispozițiile art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil.

Art. 277 din Codul civil – Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria – prevede la alin.(2): „Căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) – Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile”.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, arăta, la acea dată, că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex.

„Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de același fel și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi așază în afara societății. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecție”, declara, atunci,  Asztalos Csaba.

El mai menționa, totodată, că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.

Pe de altă parte, Relu Adrian Coman preciza că prin nerecunoașterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010 în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reședință.