Iohannis retrimite la Parlament modificările la Legea reformei în sănătate

„Consecințele pe care le generează sub aspectul integrității și calității actului managerial din sistemul de sănătate impun însă reanalizarea de către Parlament a tuturor acestor intervenții legislative, cu atât mai mult cu cât Senatul (care a respins în integralitate O.U.G nr. 79/2016) și Camera Deputaților (care a aprobat cu modificări O.U.G nr. 79/2016) au exprimat în cursul dezbaterilor parlamentare viziuni diferite ce s-au materializat prin adoptarea unor forme substanțial și diametral opuse în ceea ce privește conținutul normativ al legii supuse promulgării”. se spune în motivarea cererii.

În plus, legea aflată la promulgare introduce compatibilitatea dintre funcția de manager și activitățile desfășurate la solicitarea autorităților centrale sau locale. În absența unor precizări legale din care să rezulte natura activităților solicitate, precum și tipul autorității publice și domeniul în care aceasta își desfășoară activitatea, textul este neclar, putând genera incertitudine juridică și aplicare discreționară.

„Totodată, prin art. unic pct. 7 și pct. 12 sunt abrogate prevederile din Legea nr. 95/2006 ce definesc conflictul de interese pentru managerii serviciilor de ambulanță, respectiv ai spitalelor publice. Referitor la efectele acestor abrogări, considerăm că acestea au drept consecință deteriorarea calității sistemului sanitar românesc, fiind în detrimentul direct al pacienților. Practic, prin eliminarea conflictului de interese pentru managerii mai sus menționați din O.U.G nr. 79/2016 se elimină singurul text din legislație care reglementa conflictul de interese pentru această categorie de personal. În acest sens, semnalăm că din analiza coroborată a Legii nr. 161/2003 și a Legii nr. 176/2010, a O.U.G. nr. 79/2016 și a legii aflate la promulgare rezultă că a fost eliminată posibilitatea ca managerii care asigură conducerea serviciilor de ambulanță județene și a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, precum și ai spitalelor publice să fie sancționați pentru conflictul de interese. Faptul că în Legea nr. 176/2010 se menține obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese pentru persoanele cu funcții de conducere și de control din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat și unităților de stat din sistemul de sănătate publică (art. 1 pct. 32) nu presupune în mod automat, în absența unui text de lege special, posibilitatea de a sancționa această categorie de personal pentru existența conflictului de interese. Mai mult decât atât, spre deosebire de noțiunea de funcționar public în sensul legii penale, noțiunea de funcționar public din Legea nr. 161/2003 este mai restrânsă, referindu-se la persoanele care îndeplinesc o funcție publică, al căror statut este reglementat de Legea nr. 188/1999, precum și de alte legi speciale”, se mai spune în motivare.

EXTERNE Dan Șucu i-a „ȘOCAT”, la propriu, pe italieni! Discuții aprinse cu privire la afaceristul român care a cumpărat clubul Genoa: „Ma è Gerry Scotti?”

11:12

CULTURĂ MAGIA baletului „Spărgătorul de Nuci”, un spectacol atemporal al copilăriei și speranței, pe scena Operei Naționale București

11:10

În motivare se mai remarcă: „La art. unic pct. 14 din legea transmisă la promulgare, alineatul (7) al art. 185 prevede că: „în spitalele clinice, funcția de director medical, director de cercetare, șef de secție medicală, șef de compartiment medical, șef de laborator medical, șef de serviciu medical și șef birou medical se ocupă de către un cadru didactic universitar medical desemnat în urma concursului sau examenului organizat de senatul instituției de învățământ medical superior public în cauză.” Având în vedere că spitalele clinice funcționează în subordinea Ministerului Sănătății (care aprobă organigrama și structura funcțională, statul de funcții și bugetul spitalului public prin atribuțiile sale de ordonator principal de credite) sau se află în subordinea autorităților administrației publice locale, organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere de către o altă structură (senatul instituției de învățământ medical superior public), care se află în subordinea unui alt minister, respectiv Ministerul Educației Naționale (fără atribuții de ordonator principal de credite sau în aprobarea structurii organizatorice a spitalului public/clinic universitar) este nefuncțională. Totodată, nu există certitudinea că la nivelul universităților de medicină și farmacie poate fi garantată la nivelul disciplinelor de management sanitar prezența unui număr suficient de cadre didactice care să asigure desfășurarea în bune condiții a concursurilor sau examenelor de ocupare a posturilor de conducere medicale din spitalele clinice universitare existente la nivel național”.