„Faptul că acum ne mișcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim ad infinitum să ne mișcăm cu viteze diferite. În țările industrializate, evident că apar oarece temeri că vor dispărea locuri de muncă, iar în Est apare temerea că oamenii vor fi lăsați în urmă. Așa că, și una și alta sunt mai degrabă de natură să amplifice disensiunea. (…) Nu trebuie să ne temem de proiecte în care se lucrează cu viteze diferite. Să statuăm că unele țări sunt dispuse să meargă înainte, iar altele vor rămâne în urmă, asta nu putem să acceptăm”, a transmis șeful statului la finalul Consiliului European.
Iohannis a spus că aspectul reformării UE a fost atins doar „ici-colo” și că cele mai importante discuții s-au concentrat pe textul Declarației care urmează să fie adoptată la Roma, odată cu aniversarea a 60 de ani de la semnarea tratatelo
„Declarația a fost pregătită într-o primă formă și cu toții 27 ne-am referit la acest text propus. Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat despre viitorul UE, ci s-a discutat textul care va fi cu siguranță semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii Europene de până acum, nivelul de ambiție pentru viitor, în ansmablu un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în UE. Sigur, nu s-a putut discuta despre ambițiile de viitor fără a avea ici-colo și mențiuni legate de modul în care vedem noi viitorul UE, și am explicat colegilor de ce o Europă cu două viteze nu este o soluție bună, și una care, dimpotrivă, in extremis, ar putea duce la scindarea UE”, a reiterat președintele.
Pe agenda discuțiilor s-a regăsit și criza refugiaților, concluziile fiind acelea că statele UE trebuie să acorde sprijin în special țărilor de proveniență: „Avem niveluri care nici nu se mai compară cu ce am avut în 2015, însă fenomenul există, și toți am căyzut de acord că f important este sprijinul care trebuie acordat țărilor de proveniență”, a mai explicat Iohannis.