Iohannis ține pe loc bugetul lui Grindeanu: Am convocat „cu celeritate” CSAT, marți. Cum arată bugetul pe 2017

Noul proiect de buget pentru 2017 a fost publicat, vineri, pe site-ul Ministerului de Finanțe, după ce a fost refăcut de coaliția PSD-ALDE. Guvernul urma să aprobe în ședință proiectul, apoi să îl depună la Parlament, iar ședința de Guvern urma să se desfășoare la ora 13:00, însă a fost amânată de două ori în decursul zilei de vineri, fiind necesar avizul CSAT înainte ca proiectul de buget să fie aprobat de Executiv.

Până la urmă, bugetul pe 2017 va trebui să aștepte până marți, 31 ianuarie, abia atunci fiind convocată ședința CSAT de președintele de Klaus Iohannis, pentru avizarea bugetelor instituțiilor care țin de securitatea națională.

„Proiectul de buget pentru instituțiile din domeniul securității naționale, transmis de către Guvern, a fost primit, în această după-amiază, la Secretariatul CSAT. În acest sens, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a dispus convocarea cu celeritate a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru marți, 31 ianuarie a.c., ora 12:30, în vederea analizării proiectului de buget”, arată un comunicat de presă al Președinției.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Noul AMBASADOR al SUA în România va veni de la masa de la Mar-a-Lago”

08:43

NEWS ALERT Reprezentanții noii coaliții anunță componența noului GUVERN și programul de Guvernare. Crin Antonescu, candidat comun la prezidențiale

08:39

Premierul Sorin Grindeanu a arătat și el că era pregătit să aprobe în ședința de vineri proiectul de buget, dar Klaus Iohannis a ales să convoace abia marți ședința CSAT, unde bugetele instituțiilor de securitate națională trebuie avizate.

„Tot ce înseamnă minus la anumite instituții nu pune în pericol funcționarea acestor instituții”, a dat asigurări premierul Grindeanu.

„Am vrut să subliniez că noi am terminat proiectul de buget, că avem tot ce înseamnă avize, mai e nevoie de un aviz – avizul CSAT. Am avut o discuție azi mai după-amiază cu domnul președinte Klaus Iohannis, am sperat la un parcurs așa cum a fost spre exemplu anul trecut, când în 9 decembrie s-a adoptat proiectul legii bugetului și s-a trimis către Parlament și în 10 a fost CSAT pentru aviz. Ședința CSAT va fi marți. Drept urmare, am informat conducerile ceor două camere ale Parlamentului că imediat după CSAT vom avea ședință de Guvern pentru aprobarea legii”, a explicat Sorin Grindeanu.

Și președintele PSD Liviu Dragnea și-a exprimat nemulțumirea față de „celeritatea” lui Klaus Iohannis.

„Guvernul era pregătit să aștepte până la orice oră. Nu am reușit să înțeleg noțiunea de celeritate, de azi până marți. Toți așteptăm până marți. Din păcate așa s-a procedat și cu celelalte majorări, doar doar să se întârzie măsuri care ar putea aduce o viață mai bună pentru români. Am înțeles supărarea exprimată într-o declarație ieri. Ministrul de Finanțe a discutat cu fiecare ordonator de credite explicând și demonstrând că fiecare instituție are bani suficienți pentru a funcționa în regulă. Nu există niciun risc în ceea ce privește ministerele, instituțiile, serviciile implicate în sistemul de securitate națională. Dacă fiecare folosește orice aviz ca să întârzie un act al Guvernului, nu procedează corect, bugetul e construit responsabil”, a declarat președintele PSD Liviu Dragnea.

Întrebat de ce nu a procedat la fel ca în anii trecuți, când proiectul de buget a fost depus în Parlament înainte să obțină avizul CSAT, care era obținut ulterior, Dragnea a spus că „eu l-am sfătuit pe premier să respecte procedurile ad litteram”.

Dragnea a estimat că marți, pe 7 februarie, bugetul ar putea fi adoptat de Parlament, cu dezbaterile și amendamentele de rigoare.

Iohannis, nemulțumit de alocările pentru serviciile secrete și Armată

Președintele Klaus Iohannis a criticat, joi, intenția Guvernului de a reduce banii alocați domeniului securității naționale, în elaborarea proiectului de buget pentru 2017, catalogând-o drept „un gest iresponsabil și o gravă eroare”, având în vedere atât angajamentele politice și instituționale asumate de către România, cât și riscurile implicate de actualul context de securitate, regional și internațional. În cadrul unei scrisori trimise premierului Sorin Grindeanu, Iohannis a evidențiat nerespectarea angajamentelor „ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât și a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB” și a subliniat faptul că „asigurarea securității naționale ar trebui să fie o prioritate absolută, și nu orgoliile politice de moment”.

În plus, Iohannis a reamintit faptul că proiectele de buget din domeniul securității naționale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Executiv.

„Intenția Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil și o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranța cetățenilor, cu securitatea României”, a subliniat șeful statului.

„Guvernul și întreaga clasă politică au obligația de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranța românilor”, a mai afirmat Iohannis.

Conform proiectului postat pe site-ul Ministerului de Finanțe, sunt estimate venituri în valoare de 117,08 miliarde lei, iar cheltuielile se ridică la 150,20 miliarde lei, deficitul prognozat fiind de 33,11 miliarde de lei. În proiectul anterior, publicat pe 23 ianuarie, bugetul de stat era stabilit la venituri în sumă de 116,48 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 149,60 miliarde de lei, cu același deficit de 33,11 miliarde de lei.

Ministerele care primesc mai mulți bani în 2017

Ministerul Apărării Naționale  – 16.32 miliarde lei față de 10.73 miliarde de lei în 2016

Ministerul Sănătății – 7.87 miliarde lei față de 6.75 miliarde lei în 2016

Ministerul Agriculturii – 17.38 miliarde lei față de 9.45 miliarde lei în 2016

Ministerul Culturii – 766.17 milioane lei față de 506.86 milioane lei în 2016

Ministerul Educației – 8.24 miliarde lei față de 6.54 miliarde lei în 2016

Ministerul Transporturilor – 13.76 miliarde lei față de 9.40 miliarde lei în 2016

Ministerul Economiei – 302,2 milioane lei

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 19.2 milioane lei față de 13.96 milioane lei în 2016

Ministerul Consultării Publice – 11.7 milioane lei față de 4.53 milioane lei în 2016

Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 7.32 milioane lei față de 6.19 milioane lei în 2016

Ministerul Justiției – 3.16 miliarde lei față de 3.04 miliarde lei în 2016

Ministerul Dezvoltării Regionale – 6.9 miliarde lei

Ministerul Muncii – 35,8 miliarde lei

Ministerul Public – 1,036 miliarde lei față de 874,38 milioane lei în 2016

Ministerul Turismului – 80 milioane lei față de 48,79 milioane lei în 2016

Ministerul Mediului – 471,2 milioane lei față de 398,3 milioane lei în 2016

Ministerul Apelor și Pădurilor – 347,29 milioane lei față de 252,19 milioane lei în 2016

Ministerul Cercetării – 1.75 miliarde lei față de 1.73 miliarde lei în 2016

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională vor primi mai mulți bani în 2017, după cum urmează:

Înalta Curte de Casație și Justiție –  99.47 milioane lei față de 81.98 milioane lei în 2016

Curtea Constituțională – 19.65 milioane lei față de 19.29 în 2016

Ministerele care primesc mai puțini bani în 2017

Ministerul de Finanțe – 3.25 miliarde lei față de 3.36 miliarde lei în 2016

Ministerul de Interne – 11.28 miliarde lei față de 11.67 miliarde lei în 2016

Ministerul de Externe – 778.74 milioane lei față de 781.31 milioane lei în 2016

Ministerul Tineretului și Sportului – 431.87 milioane lei față de 452.62 milioane lei în 2016

Ministerul pentru Mediul de Afaceri – 676.71 milioane lei față de 122.92 milioane lei în 2016

Ministerul Energiei – 64,41 milioane lei față de 64,46 milioane lei în 2016

Ministerul Societății Informaționale – 510.27 milioane lei față de 610.3 milioane lei în 2016

Administrația Prezidențială, Senatul, Camera Deputaților, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe vor avea bugete mai mici în 2017, după cum urmează:

Administrația Prezidențială – 41 milioane lei față de 48.23 milioane lei în 2016

Senat – 122.17 milioane lei față de 146.78 milioane lei în 2016

Camera Deputaților – 266.51 milioane lei față de 306.50 milioane lei în 2016

SRI – 1.84 miliarde lei față de 1.87 miliarde lei în 2016

SIE – 247.06 milioane lei față de 276.37 milioane lei în 2016

VEZI PROIECTUL LEGII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2017

Prima variantă a proiectului de buget a fost publicată, luni dimineață, pe site-ul Ministerului de Finanțe. Ulterior, după ce Liviu Dragnea s-a declarat nemulțumit de modul în care s-au reflectat în buget deciziile luate în cadrul coaliției de guvernare, marți seară, alături de premierul Sorin Grindeanu, au anunțat modificări la nivelul proiectului, fiind tăieri la aproape toate instituțiile, cu patru excepții: Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și Autoritatea Electorală Permanentă.

„Nu am înțeles nici eu, nici premierul de ce a trebuie să se mărească bugetul SRI. Poate SRI nu putea să aibă o reducere așa cum am dat eu semnalul de la Cameră de 17,8%. La Cameră putem funcționa. De ce s-a mărit buget SRI? Nici eu, nici premierul Grindeanu nu am primit răspunsuri serioase, argumentate, urmând ca mâine să se reia discuția”, spunea, luni, liderul PSD.

Ulterior, după discuțiile purtate, marți seară, cu miniștrii la sediul PSD din Băneasa, Liviu Dragnea a declarat că ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, „a înțeles foarte bine” că rolul său e „să finanțeze prioritățile”, referindu-se la modul în care a gestionat elaborarea proiectului de buget pe anul 2017, doar că a fost „mai moale decât trebuie să fie un ministru de Finanțe”, fiind, de altfel, „la prima confruntare cu ministerele”. Dragnea a explicat că „din eroare” unele instituții aveau prevăzute bugete mai mari decât cele trecute în programul de guvernare, conform datelor apărute inițial pe site-ul Ministerului de Finanțe.

„Programul de guvernare care a fost aprobat prin vot trebuie să fie pus în aplicare sută la sută (…) O parte din instituții aveau bugete mai mari decât le este strict necesar în acest an (…) Principiul a fost ca toate aceste instituții să aibă bugete mai mici. Cu trei excepții: Înalta Curte, CSM și Ministerul Public. Dacă nu greșesc, AEP rămâne cu bugetul de anul trecut”, declara, marți, Liviu Dragnea.

Dragnea a dat asigurări că Ministerul Apărării va primi 2% din PIB, așa cum România s-a angajat în cadrul NATO.

„În rest toate au bugete mai mici (…) Și la Administrația Prezidențială, și la SRI este mai mic, pentru ca se poate funcționa”, mai spunea președintele PSD.

La începutul ședinței de Guvern, de miercuri, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, afirma că deficitul bugetar a fost estimat la 2,99% din PIB, după standardele ESA, fiind respectată limita de 3% din tratatul de la Maastricht.