Ion Cristoiu, despre ordonanța lui Tudorel Toader: Se poate face RECURS ÎN ANULARE atât în cazul celor ACHITAȚI, cât și al celor CONDAMNAȚI. Unde e favorizarea CORUPȚILOR?

„Nimeni, în frunte cu Tudorel Toader, nu explică situația. Acesta a lansat ideea unei ordonanțe, privind completurile de 5, duminică seara la o televiziune. Pe parcursul intervenției, Tudorel Toader nu a explicat în termeni minimi juridici, pe înțelesul tuturor, că este vorba despre o modificare a unui paragraf dintr-un articol al noului Cod Penal, capitolul căii extraordinare de atac. Modificare prin care, în cazul completelor alcătuite ilegal, termenul până la care pot fi introduse recursuri în anulare, de la primirea motivării, crește de la 10 zile, la 5 ani.

Tudorel Toader nu a precizat că în cazul recursului în anulare există o situație în care se poate depune pe termen nelimitat recurs în anulare. Precedentul există. Ordonanța nu ar face altceva decât să dea posibilitate celor care se consideră nedreptățiți de sentința definitivă dată de un complet de 5 să depună cerere de recurs în anulare. Această cerere nu duce automat la o schimbare în situația autorului. Ea trebuie să treacă prin trei instanțe, dintre care ultima ar relua procesul, de la apel, de la zero. În toate cele trei instanțe este doar voința judecătorului de la Înalta Curte, a unor complete tot de 5, dar legale, voința cu care ordonanța nu are nicio legătură. Mult mai important, ordonanța ar da posibilitate DNA să facă recurs în anulare pentru toate sentințele considerate de DNA nefavorabile instituției. Se poate face recurs în anulare atât în cazul celor achitați, cât și în cazul celor condamnați la mai puțini ani decât a cerut DNA,” a precizat Ion Cristoiu, pentru Mediafax.

„Nu numai atât, în cazul în care se admite reluarea procesului, lucru nu de la sine înțeles, deoarece sunt două instanțe care decid reluarea sau nu a procesului, tot la Înalta Curte, tot la completul de 5, procurorul, ca parte a procesului, poate cere sporirea pedepsei pentru cei care au depus recurs în anulare. Am serioase îndoieli că toți cei care au trecut pe la completele de 5 din 2014 au chef să le fie reluate procesele”, adaugă Cristoiu.

APĂRARE MAPN: „A fost detectat un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni la 15 km de Chilia Veche”

23:10

HOROSCOP Noroc în plan financiar pentru aceste 5 ZODII, înainte de Revelion!

22:58

Întrebat dacă ordonața ar putea schimba situația achitărilor în mari dosare ale DNA, jurnalistul a răspuns: „Da, posibilitatea de a depune recurs în anulare și acceptarea reluării procesului nu au nicio legătură cu fondul sentinței, cu probele administrate, argumentele procurorilor și ale avocaților. Este vorba despre un viciu de procedură. În ansamblul procesului care va fi reluat, nu se schimbă nimic, decât că procesul va fi judecat de un complet de 5 tras la sorți, alcătuit tot de judecători de la ÎCCJ, inclusiv cei care au fost doar numiți. Am serioase îndoieli că dacă un judecător de la ÎCCJ, care a nimerit într-un complet de 5 prin desemnare, acum va fi amabil cu cel care i-a contestat decizia. DNA va face recurs la toate și vor considera că achitările au fost rezultatul completelor ilegale. DNA poate spune că a avut bilanțul pe care l-a avut pentru că achitările sau pedepsele mai mici sunt rezultatul completului ilegal de 5″, a declarat jurnalistul pentru Mediafax.

Jurnalistul Ion Cristoiu a criticat, pe blogul său faptul că există o nouă manipulare „Cică OUG în cazul completelor de cinci ar favoriza infractorii”.

Textul integral:

„Ultimele zile au fost marcate de ceea ce un istoric al clipei ar numi Scandalul declanșat de un anunț făcut de Ministrul Justiției Tudorel Toader într-o intervenție prin telefon duminică seara la România Tv. Citez după cum urmează:

„Am pregătit un proiect de ordonanță de urgență pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnați de către completuri nelegal constituite și vor putea face contestație în anulare, repuși fiind în termen prin ordonanță, iar instanța în complet legal constituit îi va judeca și dacă vor fi vinovați vor plăti, dacă nu vor fi vinovați, sigur, nu există temei să plătească. Deci asta este o primă și imediată măsură. A mai declarat Curtea neconstituțional și constituirea sau încheierea acelor protocoale. Așteptăm motivarea deciziei Curții, vedem dezlegarea pe care o vor da judecătorii constituționali și funcție de care probabil, repet, probabil vom proceda în aceeași măsură, să le dăm posibilitatea juridică legală să verifice dosarul, să fie contestat, să verifice dacă urmărirea penală a fost făcută pe probele legale din Codul de Procedură Penală sau a fost făcută pe lîngă procedură penală, pe bază de protocoale și de către organe judiciare care nu sunt abilitate în urmărirea penală”.

Acest fragment din intervenție a stârnit în România un vuiet de proteste.

Toți slujbașii sub acoperire ai Sistemului s-au pus pe urlat, fluierat și tropăit în semn de protest. Esența acuzațiilor se întâlnește în reacția USR, un partid care ne dovedește că sergenții majori mesianici stau prost cu nervii:

„Dragnea scapă de condamnarea în dosarul Referendumul. Alături de el, toți corupții condamnați de ÎCCJ în ultimii cinci ani.”

După cum am mai scris, ipoteza de lucru a politrucilor băștinași, indiferent că sunt la putere sau în opoziție, constă în credința că românii sunt lesne de dus de nas, pentru că iau de-a gata clișee, pe care le asumă fără a fi rumegate. Atacurile la adresa OUG doar anunțate de Tudorel Toader se bazează pe această credință. La confruntarea cu viața, cu realitatea, acuzațiile în genul celor lansate de USR, se fac praf și pulbere.

Să ne întoarcem, așadar, la realități!

Realitățile stau cam așa.

Din 2014, ca urmare a unei hotărâri a Colegiului ÎCCJ, completele de cinci au fost alcătuite în chip ilegal și antidemocratic prin tragerea la sorți a patru dintre cei cinci membri, al cincilea, șeful Completului, luat dintre nomenclaturiștii Înaltei Curți, fiind numit.

Despre această hotărâre am scris la un moment dat pe cristoiublog.ro:

„În 2013, s-a adoptat Legea nr. 255/2013 prin care se modifica Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea prevedea următoarele:

Completul de judecată de cinci de la ÎCCJ se trage la sorți. Toți cei care urmează să participe, inclusiv ștabii ÎCCJ, se supun acestei proceduri în acord cu imaginea Justiției de persoană oarbă. Sorții pot decide componența unui anumit complet. Sorții pot decide până la urmă dacă un acuzat e sau nu trimis la pușcărie. Potrivit Legii, dacă sorții nimeresc într-un complet un ștab, acesta devine automat șeful completului. Prevederea era aiurea. Prin ce e mai bun un ștab de judecători decât un judecător pur și simplu de la Înalta Curte? Prin nimic. Ba chiar dacă ne gândim bine, un judecător pur și simplu e mult mai bine pregătit și mult mai onest profesional decât un ștab din Justiție.”

Pe 7 noiembrie 2018 CCR, constatând un conflict între Parlamentul României pe de o parte și ÎCCJ pe de alta, a decis că din 2014 compunerea completelor de cinci a fost ilegală. Înalta Curte, instanța călăuzitoare a magistraților din România s-a pretat la o găinărie.

Urmările practice ale deciziei CCR au vizat în primul rând componența completelor de cinci existente. Așa cum a cerut express CCR, completele au fost refăcute prin tragere la sorți.

Pentru a preîntîmpina cazurile de condamnări nedrepte, Noul Cod de procedură penală stipulează posibilitatea contestației în anulare. După cum spune și termenul, împotriva hotărârii penale definitive fiecare dintre cele două părți – inculpatul sau procurorul – poate cere anularea sentinței și reluarea procesului. Pentru a limita cererile de contestație în anulare, considerată o cale extraordinară de atac, legiuitorul a enumerat cazurile în care se poate face contestație. Dar chiar și dacă sentința se înscrie în aceste cazuri, contestația în anulare nu poate fi făcută la orice distanță în timp de momentul sentinței, ci doar până la 10 zile de la data „când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere”.

Noul Cod de procedură penală prevede la articolul 426 că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

La literea d se prevede acest caz:

„d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.”

Decizia CCR spune limpede că completele de cinci nu au fost compuse potrivit legii. Cei care au sentință definitivă dată de astfel de complete pot face contestație în anulare.

Cum completele de cinci din 2014 sunt de genul celor care s-au compus în chip ilegal, condamnații la completele de cinci pot depune contestație în anulare. Nu toți, ci doar cei care au luat cunoștință într-un termen de 10 zile. Cei care au avut acest noroc – Elena Udrea, Dan Șova, Alina Bica, spre a da doar câteva exemple – au făcut cerere de contestație în anulare. Potrivit art. 430 din Noul cod de procedură penală:

„Până la soluționarea contestației în anulare, instanța sesizată, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere.”

Așa se explică spectaculoasele eliberări din decembrie 2018. Așa cum arată articolul, suspendarea e valabilă până la soluționarea contestației în anulare. Aceasta deoarece, după depunerea cererii, o primă instanță examinează în principiu admisibilitatea cererii. Această primă instanță poate admite sau nu constestația, Judecarea propriu zisă are loc însă în cadrul unei a doua instanțe. În acest caz, contestația poate fi respinsă, sau admisă. Dacă e respinsă, inculpatul se întoarce în închisoare. Dacă e admisă, potrivit articolului 432, „instanța desființează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desființare”.

Decizia CCR a ridicat o problemă, o mare problemă de justiție socială, de dreptate într-o lume democratică. Din 2014, completele de cinci ilegale au dat multe sentințe definitive. Acestea ar da dreptul condamnaților, dar și al procurorilor la contestație în anulare. Noul cod de procedură penală limitează drastic această posibilitate. Se înțelege că e o chestiune de viață și de moarte pentru o societate democratică, o măsură prin care toate sentințele completelor de cinci din 2014 până acum să poate fi supuse contestației în anulare.

Repet ce-am spus mai sus. Posibilitatea de depunere a unei contestații în anulare nu înseamnă albirea condamnaților sau în cazul procurorilor condamnarea celor achitați. Înseamnă doar dreptul de a avea și ei un proces echitabil. Din câte se vede, pînă la scăparea de sentință e drum lung. Drum de trei momente procesuale, din care al treilea – reluarea procesului – se poate solda cu confirmarea sentinței contestate. La acest drept fundamental, democratic, s-a referit Tudorel Toader când a anunțat OUG pe baza Deciziei CCR din 2018.

Luni dimineața, într-o conferință de presă ad-hoc, Tudorel Toader a reamintit o prevedere a Noului cod de procedură penală în privința contestației în anulare:

„Eu m-am referit la toate cauzele pronunțate, definitive, de către complete nelegal constituite și nu doar la cauzele în care cei judecați au fost condamnați. Toate. Condammnați sau achitați, procesul derulat, desfășurat în fața unor complete nelegal constituite vor trebui să urmeze același regim. Prin urmare, sigur, o anumită stare de așteptare, să spun așa, pot avea cei condamnați în speranța că în contestația în anulare se poate ajunge la o altă soluție, dar în opinia mea, pot și trebuie să fie preocupați și cei care în complete nelegal constituite, de către complete nelegal constituite au fost achitați. Cine poate face contestația în cazul acesta? Sigur că nu cel achitat, pentru că el n-are interesul. Dar cine? Cel care l-a trimis în judecată, adică procurorul, că a fost procuror de la DNA sau de la o altă structură. Nu știu. Dacă sunt mai multe cauze în fața unor complete pronunțate, de complete nelegal constituite în care s-au pronunțat achitări sau condamnări. Și unii, și alții, repet, trebuie să aibă dreptul la accesul la un proces echitabil. Toți vor fi repuși în aceeași situație, toți, unde se va face contestație vor fi rejudecați de către complete legal constituite”.

Și procurorii DNA pot cere recurs în anulare și pot obține asta dacă sentința de care sunt nemulțumiți – achitare sau pedeapsă mai mică – a fost dată de un complet de cinci.

Unde e favorizarea corupților?”

Foto: Hepta