Ion Iliescu, despre absenteismul la vot și traseism: „Avem o elită căreia masele îi repugnă și invers”. Portretul-robot al viitorului președinte

Ion Iliescu vorbește, într-un amplu interviu acordat în cadrul podcastului fostului ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, despre cauzele absenteismului la vot, despre traseiștii politici și diluarea ideologiilor de stânga și dreapta, dar și despre calitățile pe care crede că trebuie să le aibă viitorul președinte. După o absență asumată în ultimii ani din viața politică, fostul șef al statului vorbește despre trecutul său comunist, anii din Rusia și relația cu Gorbaciov și marii lideri ai lumii, dar răspunde deopotrivă plin de vervă la întrebările despre așa-zisul „zâmbet al lui Iliescu”, dar și despre imaginea de „indestructibil” generată de inteligența artificială.

Îndepărtarea elitelor, culturale și politice, de mase este una dintre cauzele absenteismului la vot, consideră fostul președinte al României.

„O probă de neîncredere în elitele culturale și politice”

„Mi se pare fascinant cum de la elita bunei guvernări s-a ajuns la o antipatie generală față de tot ce înseamnă elite în România. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe de o parte, elita culturală, de la care existau așteptări politice, a confiscat sfera publică și a pretins un monopol asupra adevărului. Din păcate, și cineva trebuie să o spună, elitele au privatizat cercuri de influență și forme de adevăr ale spațiului public. Pe de altă parte, în loc să se deschidă maselor, în loc să scoată la lumină oamenii peșterii și ai întunericului, așa cum spera Platon, pentru o cetate ideală, elitele s-au înstrăinat de cei mulți. Ba mai mult, au simțit că se întinează dacă stau aproape de ei”, a declarat Ion Iliescu.

„Avem o elită căreia masele îi repugnă și invers. Faptul că elitele – culturale și politice deopotrivă – au divizat sfera publică în «noi și restul» a făcut ca democrația să fie tot mai străină meritocrației și ca interesul majoritar al maselor pentru guvernare să scadă, spre indiferență și neimplicare. De aici, absenteismul la vot, care este, în felul său, o probă de neîncredere în elitele culturale și politice, singurele care ar putea «schimba ceva». Există și o a treia cauză, care face ca elita culturală și cea politică să nu se mai suprapună. Rețeta pentru o democrație sănătoasă e ca elitele culturale să fie recrutate în mediul politic. Cine vrea oameni inteligenți, deopotrivă emoțional și cognitiv, la butoanele democrațiilor? Nimeni din cei care au un interes ca puterea să fie numai a lor. Cel mai ușor manipulezi o societate când lipsește o pătură socială critică, până deunăzi constituită din elitele culturale”, consideră fostl șef al statului.

„Să coabitezi nu înseamnă să te denaturezi”

Fostul președinte consideră că „ea mai amplă criză a contemporaneității e cea a identităților politice”, după o lungă perioadă în care stânga și dreapta și-au împrumutat valorile pentru a se adapta.

„Stânga și dreapta s-au alterat până la confundare. Chiar fenomenul alianțelor politice făcute aiurea e interesant de dezbătut: să coabitezi nu înseamnă să te denaturezi”, crede Ion Iliescu.

„Mi se pare foarte important ca în politică să nu mergi pe contrasens. Să rămâi de dreapta sau de stânga. Dreapta trebuie să se întoarcă acasă, la temele ei, stânga trebuie să își ia în serios propria casă și să o curețe de dezastrul musafirilor nepoftiți”, a declarat fostul șef al statului.

Fostul președinte consideră că „un partid rezistă câtă vreme reprezintă pe cineva, nu doar ceva”, adăugând: „Piruetele dinspre o parte a spectrului politic către cealaltă sunt o falsificare ideologică. Dinspre partid, o asemenea mișcare produce o criză identitară. Dinspre electorat, acest tip de continuă ajustare poate fi o cauză a pierderii voturilor: e paradoxal că într-o Românie mai degrabă a claselor medii, deci a nevoilor care solicită stânga, electoratul a mers nu o dată pe mâna dreptei”.

„Traseiștii sfidează majorități, deci sfidează democrații”

În acest context, Ion Iliescu face diferența dintre adevărații lideri și „industria de politruci” și îi critică ferm pe traseiștii politici, cei care nu au suficientă cultură politică astfel încât să știe să piardă și să învețe și din perioadele când sunt în opoziție.

„Când te apuci de politică, trebuie să știi că vei fi și la putere și în opoziție, așa e în democrație. Traseismul este dovada clară că individul politic nu acceptă succesiunea dintre putere și opoziție, care e normală într-o democrație. Voința care vrea oricând să fie la putere e una bolnavă. Traseismul e simptomul unei boli, a celor care nu se recunosc învinși, sau pierduți de pe urma propriilor greșeli, sau pur și simplu buni, dar nu suficient de buni, cât să mai guverneze. Traseiștii trebuie priviți cu condescendență – sunt cei care fug de viață, de realitate, de ierarhii! A fi învins face parte din schema unei ierarhii, a unei inegalități pe care democrația se bazează atunci când implementează alegerea și decizia unei majorități. Iar traseiștii chiar asta fac: sfidează majorități, deci sfidează democrații”, consideră fostul șef al statului.

„Migratorii politici pun partidul înaintea orientărilor lor ideologice, puterea înaintea intuiției sau instinctului ideologic. Tocmai de aceea, în timp, competiția politică e tot mai slabă, iar electoratul preferă să sancționeze aceste migrații prin absenteism. Cum pedepsești un traseist? Arătându-i că oriunde se duce, nu are votul tău. Unde duce această logică punitivă, dar pe undeva îndreptățită? La colapsul democrațiilor. Puterea politică a migratorilor este rezultatul unei majorități minoritare, al unui segment de populație foarte îngust care își oferă votul: majoritatea largă e acasă, de unde drumul de la dreapta la stânga și invers se vede cel mai bine, și în același timp se resimte ca fiind cel mai periculos. Însă traseiștii sunt vinovați pentru deznădejdea politică”, a detaliat fostul șef al statului.

Calitățile-cheie ale viitorului președinte, în viziunea lui Ion Iliescu

Fostl lider de la Cotroceni consideră că România are nevoie de cineva care să fie deasupra partidelor, pentru că un președinte e un mediator.

„Unii au vrut să fie «președinte-jucător». Asta înseamnă democrație? Să joci, ca Președinte, cot la cot cu partidele, cu grupurile de interese? Sau să reprezinți interesul societății și al statului Român deopotrivă, fără a deveni clientul unor relații de putere? De ce nu alege nimeni să se prezinte electoratului ca ceea ce ar trebui să fie, un președinte-mediator? Președintele e un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câștige”, consideră Ion Iliescu.

„Un Președinte care să fie autentic fără a personaliza puterea, acesta va fi pariul noului deceniu al democrației românești”, crede fostul șef de stat.

Dezvăluiri despre relația lui cu Gorbaciov

Ion Iliescu detaliază, pe un ton glumeț, că nu l-a cunoscut pe liderul rus Mihail Gorbaciov în perioada pertrecută la Moscova.

„Nu există un trecut studențesc pe care să îl partajăm. Pentru cine nu știe, Rusia e suficient de mare cât să nu te întâlnești cu cineva. Eu am fost student la Institutul Energetic din Moscova, în perioada anilor 1950-1954. Gorbaciov a fost la Universitatea Lomonosov.Nu e ca și când puteam trece unul pe lângă celălalt. Dar, desigur, relația noastră e interesantă din perspectiva unor diferențe notabile: ne despart un an și o zi (el e cu un an mai mic, născut în 2 martie 1931, eu sunt născut în 3 martie 1930); o graniță între o Românie democrată și o Rusie, care în timpul său a renunțat la chipul Uniunii Sovietice și la regimul de mână forte; și un Premiu Nobel pentru pace… (n.a. râde). Suntem doi lideri născuți în zodia pești, dar nu am împărțit același acvariu”, a spus Iliescu.

Despre Inteligența Artificială, ChatGBT și „zâmbetul de Dacie”

Întrebat ce crede despre Inteligența Artificială, Ion Iliescu spune ironic: „Dacă mă întrebi ca om politic, eu am văzut multă inteligență artificială la viața mea, dar nu vreau să intru în detalii…”

Fostul șef al statului nu s-a ferit să vorbească amuzat despre celebrul lui zâmbet, dar și despre imaginea pe care i-a proiectat-o ChatGPT

„Am un zâmbet de Dacie, dacă nu știați… (n.a. râde). În 1999 unii au zis că bordul Daciilor românești e făcut după zâmbetul meu. Deci am un zâmbet industrial, cu patru viteze. Dacă poți să faci o mașină după zâmbetul meu, poți să faci și o țară după gustul meu… Eu am zâmbit cu toată inima, ori de câte ori am făcut-o, și mi se pare uman să îți îngădui să zâmbești, să fii furios, să fii sentimental. Sunt sigur că fără carismă, un om politic nu are nicio șansă, dar îmi place să cred că mintea lui Ion Iliescu a făcut mai multe furori decât zâmbetul lui. Am avut și zâmbete amare, în anii mei de experiență politică, dar mă încântă faptul că publicul a rămas cu varianta veselă”, a spus Ion Iliescu.

„Umorul aparține minților deschise. Nu am fost tipul de Președinte căruia să îi placă glumele lui, dar o spun cu detașare, am fost personajul celor mai multe glume legate de putere și longevitate. Am mai vorbit despre memeurile de pe Internet. Apropo, dacă îl întrebați pe ChatGPT de zâmbetul lui Ion Iliescu, știe să vă răspundă că e celebru și prietenos. Mi-a arătat cineva recent un filmuleț generat de inteligența artificială cu mine în 2099, după înmormântarea lui Musk. Nu păream foarte convins de teleportări și de traficul din București descurcat de navete spațiale, dar zâmbeam. E bine că în toate lumile posibile, vorba lui Leibniz, Ion Iliescu zâmbește. Deci ceva o fi cu zâmbetul ăsta dacă și inteligența artificială îl cunoaște… Le doresc celor care au un zâmbet de Ion Iliescu să aibă și destinul lui…”, a conchis fostul șef al statului în podcastul lui Ionuț Vulpescu.

Sursa foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAXFOTO

Citiți și:

Iliescu NEMURITORUL, creat de Inteligența ARTIFICIALĂ/ Ion Iliescu în anul 2099: Eu sunt tot aici, martor la toate astea….

Dosarul „Revoluției”, în care erau inculpați Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, a fost trimis înapoi la parchet / Decizia este definitivă!