Iordache nu retrage proiectele de la Justiție. Cele trei scenarii de lucru ale Guvernului

Florin Iordache, ministrul Justiției, va decide modalitatea în care vor fi promovate cele două ordonanțe de urgență luni seara, după consultările publice pe care le va avea pe această speță, au precizat sursele citate.

Retragerea sau renunțarea la proiectele respective nu este însă în niciun fel luată în calcul.

Variantele asupra cărora ministrul Justiției va decide luni sunt menținerea OUG și adoptarea în Guvern, trimiterea la Parlament ca inițiative legislative sau angajarea răspunderii Guvernului asupra acestui pachet legislativ, au mai arătat sursele citate.

„În data de 30 ianuarie 2017, între orele 10.00-12.00, Ministerul Justiției organizează o dezbatere cu privire la proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală; proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind grațierea unor pedepse. Dezbaterea este organizată în temeiul art.7 alin.(9) din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Justiției, publicat pe site-ul instituției.

Instituția precizează că înscrierea participanților se face prin transmiterea unui mesaj la adresa: dean@just.ro până la data de 27 ianuarie 2017, ora 12.00, urmând ca în cazul asociațiilor legal constituite, numărul participanților să fie de două persoane/asociație. Totodată, timpul alocat fiecărei intervenții este de trei minute pentru fiecare asociație, respectiv participant individual, dezbaterea urmând să aibă loc la sediul Ministerului Justiției, capacitatea sălii fiind de maxim 50 de persoane.

Plenul CSM a dat aviz negativ pentru proiectele de ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea codurilor, decizia fiind luată în ședința de miercuri. Plenul CSM a luat decizia cu majoritate de voturi.

„Bineînțeles că ținem cont de avizul CSM. De toate avizele ținem cont. Va urma și consultarea publică. Nu știu ce vom face. E foarte bine să primim cât mai multe avize”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Justiției, Florin Iordache.

Ordonanțele lui Iordache dinamitează o mare parte din dosarele de corupție

Ministerul Justiției, condus de Florin Iordache (PSD), a propus în proiectul de ordonanță de urgență prin care ar urma să se modifice Codul Penal și de Procedură Penală, schimbarea definiției infracțiunii de abuz în serviciu, în acord cu decizia judecătorilor Curții Constituționale, însă introduce noi prevederi care ar avea ca efect anularea celor mai multe anchete și dosare ale procurorilor privind această infracțiune: proiectul introduce un plafon minim al prejudiciului de 200.000 de lei și condiția ca procurorii să deschidă ancheta doar la sesizarea prealabilă a părții vătămate.

Prevederile afectează atât anchetele în curs, procesele din instanțe, dar și dosarele în care deja au fost date condamnări. Printre cei anchetați pentru această infracțiune de DNA, care nu s-ar mai încadra în aceste noi condiții ale legii, se numără fostul ministru de Interne Gabriel Oprea pentru folosirea abuzivă a coloanelor oficiale, președintele PSD Liviu Dragnea (în dosarul Bombonica), fostul președinte CJ Constanța Nicușor Constantinescu, foștii miniștrii implicați în dosarul Microsoft, precum și primari sau șefi de consilii județene de la toate partidele. Ei fie nu se încadrează la limita prejudiciului, fie fapta nu a fost sesizată de instituțiile sau persoanele vătămate, condițiile fiind cumulative, astfel că ar scăpa de aceste dosare.

Unul dintre cei mai proeminenți beneficiari ai acestei prevederi ar fi președintele PSD Liviu Dragnea, care este trimis în judecată alături de fosta sa soție, Bombonica, pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar penal în care prejudiciul stabilit de procurorii DNA este de doar 108.000 lei. De altfel, conform proiectului privind grațierea, Liviu Dragnea ar scăpa și de condamnarea cu suspendare în dosarul Referendumul. Cu toate acestea, termenul de încercare impus de instanță pe perioada suspendării pedepsei s-ar reduce doar cu 2 ani (cât a fost pedeapsa), astfel că Dragnea ar fi complet reabilitat de drept după doi ani de la condamnare, în loc de 4. Astfel, Dragnea ar fi complet reabilitat în vara lui 2018, în loc de 2020, nescăpând astfel de interdicția de a face parte din Guvern sau a fi premier, impusă de legea Guvernului.

De asemenea, pedeapsa propusă pentru abuzul în serviciu este micșorată mai mult de jumătate: în loc de 2-7 ani cât este în prezent, se propune o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă (penală).

Proiectul mai prevede un nou articol la reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu, care spune că „acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”. Acest lucru înseamnă că procurorii nu s-ar mai putea autosesiza pentru a începe o anchetă de abuz în serviciu. În dosarele în lucru, ar însemna că dacă instituția vătămată cu prejudiciu nu a fost cea care a sesizat procurorii, dosarele pică.

Proiectul propune și introducerea unei modificări a denunțului, așa cum este definit în Codul de Procedură Penală. Astfel, acesta poate fi folosit de procurori doar dacă denunțătorul o face în cel mult 6 luni de la comiterea faptelor denunțate. Multe anchete care folosesc și denunțuri ale celor implicați în infracțiuni ar fi astfel afectate, acest instrument de lucru al anchetatorilor fiind ciuntit.

„Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale”, arată proiectul Ministerului Justiției.

De asemenea, modificarea infracțiunii de conflict de interese prin adăugarea cuvântului „necuvenite” în dreptul foloaselor obținute în urma acestor fapte ar echivala cu golirea de sens a infracțiunii, a avertizat Parchetul General – dacă sumele de bani obținute în urma unui conflict de interese vin ca urmare a unui serviciu prestat sau contract, nu se mai poate spune că sunt foloase necuvenite.

În ce privește proiectul privind grațierea unor pedepse de maximum 5 ani, el include o lungă serie de infracțiuni care sunt exceptate de la grațiere, însă le omite pe unele privind corupția, precum abuzul în serviciu și alte fapte prevăzute de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, dar și fapte grave de evaziune fiscală. Cea mai gravă prevedere este aceea că deținuții de peste 60 de ani (care și așa se bucură de o reducere a pedepsei conform legii), cei care au în întreținere copii de până la 5 ani sau femeile gravide se bucură de grațierea la jumătate a pedepselor, indiferent de infracțiunea comisă. Astfel, s-ar ajunge în situația în care condamnați pentru omor, pedofilie, viol sau terorism să beneficieze de clemență sau chiar liberare înainte de termen.

Șefii din Justiție se opun proiectelor lui Iordache

CSM a avizat negativ cele două proiecte ale lui Florin Iordache, arătând însă doar că nu se impune urgența cu care se dorește adoptarea lor, fără să explice ce implicații ar avea asupra actului de justiție. Oricum, avizul CSM este doar consultativ.

Procurorul general Augustin Lazăr și șefa ÎCCJ, judecătoarea Cristina Tarcea, au declarat că nu sunt de acord cu propunerile ministrului Florin Iordache. Întrebat cum vede posibila dezincriminare a unor infracțiuni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că „s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație” și că la abuzul în serviciu ar fi „total exagerat”. În plus, Lazăr spune că instituția Ministerului Public nu susține acte de clemență ca grațierea și amnistia și că nu au fost consultați de Ministerul Justiției, până miercuri, cu privire la astfel de proiecte. Aceeași poziție a adoptat și șefa Curții Supreme, Cristina Tarcea, care a precizat că grațierea pare făcută cu dedicație și că ordonanțele Guvernului se vor aplica dosarelor care sunt deja pe rol, menționând și că nu înțelege de ce se acționează cu atâta grabă. În fapt, o soluție juridică mult mai previzibilă și mai clară ar fi un proiect de lege în acest sens care să fie trecut prin Parlament. Tarcea a ținut să sublinieze că, indiferent că avizul CSM este unul consultativ, este unul dat de oameni cu specialitate, „or mă îndoiesc că în ședința de Guvern sunt foarte mulți miniștri absolvenți ai Dreptului”.

„Mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după. Dacă e doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea și nu are nimeni acces la astfel de proiecte? Am avut o discuție cu ministrul Justiției, într-un cadru instituțional, împreună cu procurorul general și cu procurorul-șef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni. Ocazie cu care dl ministru a promis ferm că orice modificare de lege se va face atât a Codului Penal, a Codului de procedură penală va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. De fapt, mă așteptam”, a spus șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, la Europa FM.

„Am vorbit cu câțiva colegi din CSM. Ei nu primiseră proiectul, nu știau despre ce e vorba. O să vedem. Să vedem în ce sens se clarifică (prevederile). Ele sunt destul de clare. Practica judiciară, cel puțin cea după decizia CCR privind abuzul în serviciu e o practică unitară. Începând cu deciziile ÎCCJ, dar și a celorlalte instanțe, practica e unitară și e clară și motivarea CCR, nu văd ce ar trebui clarificat”, a mai spus Kovesi.

După ce Procurorul General, Augustin Lazăr, a calificat proiectele de OUG ca fiind penibile, Parchetul General a venit în cursul serii de miercuri cu o serie de precizări suplimentare care fac praf actele normative privind abuzul în serviciu și conflictul de interese, dar și prevederile referitoare la grațiere. Pe scurt, magistrații susțin că, în formularea propusă, asistăm la o dezincriminare a abuzului în serviciu și conflictului de interese. De asemenea, în cazul grațierii, Parchetul atrage atenția că „se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social”. „Prin proiectul de lege ar urma să fie grațiate și infracțiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieții ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv”, arată Parchetul.