Isărescu, despre pomenile electorale: Uitați-vă în istorie și vedeți ce s-a întâmplat după alegeri
„Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu având în vedere aceste propuneri. Ceea ce s-a decis deja sunt decizii politice, nu ne pronunțăm noi, ca economiști. Întrebați istoria mai bine, pentru că am mai trecut prin perioade electorale și după alegeri s-au luat anumite măsuri. Noi, ca bancă centrală, evităm să facem comentarii, să le vedem promulgate. (…) Să vă uitați în istorie, să vedeți variante de a soluționa astfel de probleme”, a declarat Isărescu într-o conferință de presă, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflației.
Guvernatorul BNR a precizat că nu vrea să se pronunțe încă pentru că proiectul nu a fost promulgat, dar a vorbit despre perioadele electorale anterioare, în care partidele au promis astfel de măsuri, iar ulterior ele au fost retrase. „Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu. Dar noi, economiștii, discutăm pe bază de cifre, pe care în acest moment nu le avem”, a mai spus Isărescu, arătând și că impactul creșterilor salariale ar putea fi estimat doar după realizarea bugetului pe 2017.
Consilierul lui Isărescu: PIB-ul nu suportă aceste majorări
Cel care a avut o poziție mai tranșantă a fost Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a lansat un avertisment legat de creșterile salariale votate de parlamentare înainte de alegeri, arătând că PIB-ul nu suportă aceste majorări.
„Nu are cum să asigure aceste creșteri salariale”, a declarat Vasilescu, la o conferință despre dezvoltarea României. Cine spune contrariul nu știe nimic despre PIB, a adăugat acesta.
Estimarea de inflație pentru acest an este menținută de Banca Națională la -0,4%, dar pentru anul viitor prognoza este în creștere, de la 2% la 2,1%, se arată în Raportul trimestrial asupra inflației prezentat joi de Isărescu.
Luni, deputații au votat în plen legea care majorează salariile în sănătate și educație, lărgind lista beneficiarilor, fără să fie în vreun fel impresionați de avertizările Guvernului. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a calificat aceste măsuri drept „pomeni electorale”, făcând o notă de plată de 3-4 miliarde lei (în plus față de cele 2,6 miliarde alocate prin ordonanță) și a insistat luni, la dezbaterile în plen, că modul în care a fost făcut raportul va determina inechități și mai mari și creșteri tot pentru cei care au salarii mari, și mai puțin pentru categoriile care vor să intre în sistem, oameni pe care România își dorește să-i păstreze în țară.
Pîslaru a precizat și că proiectul este „o iluzie pe care în prag de alegeri este ilegal să o promovăm”. La rândul său, Liviu Dragnea a fost din nou ironic la adresa cabinetului Cioloș, numindu-l „Guvernul Cuza”, și a ținut să arate impactul bugetar efectiv vehiculat este „o minciună” și că Executivul ar trebui să mărească salariile oamenilor și să nu mai lase bani necheltuiți. PNL a anunțat că nu participă la dezbateri și nici la sesiunea de vot. Ministrul Muncii a transmis deja că Executivul ia în calcul să atace la CCR proiectul, pentru ca judecătorii de la Curte să decidă „dacă este consituțional să adopți un astfel de pachet fără să indici resursele deloc”. Alina Gorghiu, a precizat că și liberalii susțin inițiativa și a anunțat că vor contesta legea la CCR.
În urmă cu două zile, și premierul Dacian Cioloș a declarat că o abordare populistă și electorală a politicii salariale riscă să pună în pericol adoptarea de către viitorul Guvern și Parlament a unei legi a salarizării unitare.
„Practic, o abordare populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză în spate și fără o dezbatere publică pe acest subiect, riscă din nou, așa cum s-a mai întâmplat, să pună în pericol pentru Guvernul și Parlamentul care vin, oricare ar fi, să adopte și să aplice o politică a salarizării unitare, care să pună pe baze sănătoase întreg sistemul de salarizare”, a spus Cioloș, referitor la legea de modificare a OUG 20 de către Parlament prin care s-au votat majorări salariale în Educație și Sănătate.