Jimmy Carter devine primul fost președinte american CENTENAR din istorie. Împlinește azi 100 ani

Fostul președinte american Jimmy Carter va împlini 100 ani în câteva ore. Este primul fost șef de stat american din istorie care atinge această vârstă. Acum nouă ani, Carter a anunțat la o conferință de presă că a fost diagnosticat cu cancer la creier și că „nu mai are mult de trăit”.

Cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite s-a născut pe 1 octombrie 1924, în Plains, Georgia. Provenind dintr-o familie de fermieri care a experimentat pe durata copilăriei Marea Depresiune,  a beneficiat de subvenții agricole ale programului „New Deal” adoptat de președintele democrat Franklin D. Roosevelt.

În 1946, a absolvit Academia Navală din Statele Unite și a servit ca ofițer în Marina Americană. După încheierea serviciului militar, Carter s-a întors în Georgia pentru a-și administra afacerea agricolă și a intrat în politică, devenind guvernator al statului în 1971.

În 1976, anul care a marcat împlinirea a 200 ani de la semnarea Declarației de Independență, candidatul democrat Jimmy Carter l-a învins în alegerile prezidențiale pe președintele republican Gerald Ford,  ajuns în funcție după demisia președintelui Richard Nixon  după scandalul Watergate din 1974.

Jimmy Carter, rezultatul a 200 ani de istorie americană

Mandatul său prezidențial (1977-1981) a fost marcat de realizări importante în politică externă: semnarea Acordurilor de la Camp David dintre Israel și Egipt în 1978 (cele două țări erau într-un conflict din 1948) și îmbunătățirea relațiilor cu China care făcea pași semnificativ spre liberalizare după moartea lui Mao Zedong.

A fost și președintele în timpul căruia au fost lansate filme cunoscute ca „Star Wars”, „Grease”, „Mad Max”, „The Shining”, „The Deer Hunter”, „Apocalypse Now” și „Alien”. Jocurile video arcade („Pac-Man” și „Space Invaders”) erau la a doua generație de console.  În 1977 a fost lansat pe piață calculatorul personal Apple II. Iar melodiile formațiilor muzicale Queen, AC/DC, ABBA și Rolling Stones erau hiturile vremii.

Șoselele Americii erau circulate de mașinile Oldsmobile Cutlass, se dansa pe muzica disco în cluburi, iar în avioane li se serveau pasagerilor meniuri cu fructe de mare. Sonde spațiale Voyager erau lansate pentru a explora misterele sistemului nostru solar. Se făceau progrese în domeniul laserului, calculatoarelor, energiei nucleare,  microcipurilor și robotică. Femeile purtau blugii evazați sau fuste mini, iar bărbații purtau cămăși cu gulere largi.

Statele Unite aniversaseră două secole de existență.  Păreau a fi vremuri pline de bunăstare și pace.

„Criza ostaticilor” – Cel mai mare eșec al președinției Carter

De fapt, anii 1977-1980 au fost la fel de critici ca anii 2021-2024, iar America încă era afectată de „sindromul Vietnam”. Comunismul părea să câștige în fața capitalismului după scandalul Watergate din 1974 și căderea Saigonului în 1975. Mai mult de jumătate din suprafața planetei era sub stăpânire totalitară.

Autoritarismul luase amploare după venirea pe scena geopolitică a ayatollahului iranian Ruhollah Khomeini și a dictatorului irakian Saddam Hussein, protagoniștii unui război sângeros care a marcat anii ’80.

Criza ostaticilor din Iran a reprezentat cel mai grav eșec de politică externă al lui Carter.  În 1979, după Revoluția Islamică, 53 de americani au fost luați ostatici la ambasada SUA din Teheran. Carter a încercat mai multe soluții diplomatice și a autorizat o operațiune militară de salvare (Operațiunea Eagle Claw), dar aceasta a eșuat lamentabil, ducând la moartea a opt soldați americani după prăbușirea unui avion și al unui elicopter.

Criza a durat 444 de zile și s-a încheiat chiar în ziua după ce Carter a părăsit Casa Albă.

Pentru a combate invazia sovietică a Afganistanului, Carter i-a finanțat și înarmat pe mujahedini

Invazia sovietică a Afganistanului în 1979 a dus la deteriorarea relațiilor cu Uniunea Sovietică. Carter a răspuns prin boicotarea Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980 și a introdus sancțiuni economice. A impus un embargo pe cereale împotriva sovieticilor.

Aceste măsuri nu au avut un impact semnificativ asupra URSS și nu au reușit să prevină extinderea influenței sovietice în regiune. A permis CIA să inițieze Operațiunea Cyclone pentru a înarma și finanța mujahedinii afgani din Afganistan din 1979 în încercarea de a combate invazia sovietică, dar nu în mod direct. Ci printr-un intermediar major: Pakistan, un important aliat al SUA care este și astăzi.

Operațiunea Cyclone a fost una dintre cele mai lungi și mai scumpe operațiuni ascunse ale CIA întreprinse vreodată. Numai  695.000 dolari au fost investiți la mijlocul anului 1979, dar din 1980, a crescut dramatic la 20–30 milioane dolari pe an după venirea președintelui Ronald Reagan la Casa Albă. Sovieticii s-au retras învinși din Afganistan în timpul președinției lui Mihail Gorbaciov, după 10 ani de război. Fără ca americanii să anticipeze, mulți mujahedini au devenit ulterior talibani și chiar teroriști al-Qaida.

Președintele care a dotat forțele militare SUA cu avionul F-16 și tancul M1 Abrams

Ce este remarcabil la Jimmy Carter și administrația sa este aprobarea cheltuielilor pentru ca industria militară americană să fabrice în număr mare:

• avioanele A-10 Thunderbolt II;
• elicopterele AH-64 (introduse din 1986);
• rachetele HIMARS (introduse din 1983);
• vehiculele blindate Bradley IFV (introduse din 1981);
• obuzierele M109A2 Paladin (introduse din 1983);
• rachetele MIM-104 Patriot (introduse din 1981);
• tancurile M1 Abrams (introduse din 1980);
• avioanele Lockheed F-117 Nighthawk (introduse din 1983, retrase din 2008).

Toate acestea au fost introduse în uz militar din anii 1980. Tot în timpul administrației Carter, avionul F-16  a fost introdus în aviația americană din 1978, fiind cea mai puternică aeronavă supersonică de luptă la aceea vreme.

Toate aceste arme au fost utilizate în războaiele din Irak și Afganistan. Sunt folosite azi de către ucraineni pentru a se apăra de invazia Rusiei și de israelieni în războiul cu grupările teroriste.

Criza petrolului: A fost primul președinte care a instalat panouri solare la Casa Albă

Deși Carter a fost conștient de necesitatea reducerii dependenței Americii de petrolul străin, nu a reușit să implementeze cu succes o politică energetică care să reducă această dependență. Crizele petroliere și creșterea prețurilor la energie din 1979 au ca urmare a revoluției islamice din Iran a creat tensiuni internaționale și au afectat economia SUA.

Președintele a creat o politică energetică națională care a inclus conservarea, controlul prețurilor și noi tehnologii. S-a confruntat cu riscul unui accident nuclear la Three Mile Island. Administrația sa a înființat Departamentul de Energie al SUA și Departamentul de Educație .

Primul panou solar instalat la Casa Albă a fost montat în 1979. Acesta a fost un simbol important al angajamentului său față de politicile energetice alternative și de protejare a mediului. Carter a dorit să atragă atenția asupra dependenței Americii de combustibilii fosili și să promoveze utilizarea surselor regenerabile de energie, în special în contextul crizei energetice din anii ’70.

Stagflația și „criza încrederii” în politicieni 

Economia americană în timpul președinției lui Carter a fost marcată de  stagflație o combinație neobișnuită de inflație ridicată, șomaj crescut și creștere economică stagnantă. Inflația a atins niveluri de aproape 14%, iar șomajul a fost ridicat, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai și nemulțumiri populare.

Deși a avut unele idei progresiste, Carter a avut dificultăți în a colabora cu Congresul, chiar și cu membrii propriului său partid. Aceasta a dus la lipsa de susținere pentru multe dintre inițiativele sale și l-a făcut să pară izolat politic.

În discursul „crizei încrederii” din 1979, Carter a vorbit despre o criză morală și  pierderea încrederii populației în guvern și în viitorul națiunii. Deși a intenționat să fie un apel la solidaritate, mulți americani l-au perceput ca pe o critică la adresa publicului, afectându-i popularitatea.

A pierdut alegerile pentru al doilea mandat, dar a avut cea mai spectaculoasă activitate post-prezidențială din istorie

Deși Carter a încercat să abordeze probleme complexe, lipsa succesului în gestionarea crizei economice și internaționale i-a afectat considerabil șansele de a fi reales. El a pierdut alegerile din 1980 în fața lui Ronald Reagan, un candidat mult mai optimist și carismatic, potrivit CNN.Carter s-a arătat deschis sistemului de  asigurări sociale și Medicare, precum și programelor de protecție socială.

„Iată-ne din nou”, i-a spus Regan pe ton disprețuitor lui Carter într-o dezbatere prezidențială, negând că se opune însăși ideii de Medicare. Reagan a spus că pur și simplu s-a opus versiunii care a devenit lege. După încheierea mandatului, Carter a avut o activitate notabilă în filantropie și drepturile omului, în special prin Fundația Carter.

A primit Premiul Nobel pentru Pace în 2002 pentru eforturile sale în soluționarea pașnică a conflictelor internaționale și pentru promovarea drepturilor omului. În cei aproape 44 de ani de când și-a încheiat mandatul, Carter a ajutat la eradicarea viermelui de Guineea, un parazit care a infectat aproximativ 3,5 milioane de oameni la mijlocul anilor ’80. În 2023, numai 14 au fost infectați, potrivit Centrului Carter.

Jimmy Carter a anunțat recent că o va susține pe candidata democrată Kamala Harris la alegerile din acest an. Joe Biden l-a omagiat pe fostul președinte și colegul său de partid pentru ziua aniversară, dar și-a exprimat și condoleanțele.

„Știm că aceasta este prima zi de naștere fără Rosalynn Carter. Este dulce-amar, dar știm că ea este mereu cu tine. Este în inima ta, nu va pleca niciodată. Poate că nu mai este, dar va fi mereu cu tine. Va fi mereu acolo și știu că știi asta”.

Citește și: 

Președintele american care a declarat război „sărăciei” și „rasismului”, dar a pierdut războiul din VIETNAM. A renunțat să mai candideze

Se retrage Biden mâine din alegerile prezidențiale? Valul de speculații după dezbaterea sa cu Trump ia amploare în SUA